În România nu există niciun partid anti-UE și anti-NATO și nici de extremă dreaptă, susţine Ion Cristoiu, cunoscut promotor al narațiunilor de sorginte rusească.
Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Partidul GERB al lui Boiko Borissov a ieșit primul, însă alegerile au lăsat un gust amar, demonstrând că influența politică poate fi cumpărată ușor. Scrutinul recent a evidențiat, totodată, o tendință îngrijorătoare de etnicizare a preferințelor de vot.
Alegerea urmează victoriei istorice a partidului extremist FPÖ în scrutinul legislativ din septembrie.
Calificat de media internaționale drept „plictisitor” și de „modă veche”, el se opune constant admiterii României în Spațiul Schengen, de liberă circulație.
Cancelarul conservator în exercițiu, Karl Nehammer, e cotat cu șansa a doua, sub extrema dreaptă, și e calificat de media internaționale drept „plictisitor” și de „modă veche”.
Estona Kaja Kallas va răspunde de politica externă, iar lituanianul Andrius Kubilius primește noul portofoliu al apărării.
Matteo Salvini este acuzat că a refuzat debarcarea unor migranţi aflaţi în situaţie de criză.
În prezent ministru pentru Afaceri Europene în guvernul de la Roma, el va fi primul membru al unui partid de extremă dreapta care va îndeplini o astfel de funcţie.
AfD a obținut scoruri electorale record în două landuri din fosta Germanie comunistă.
Nu există un tratat de asistență juridică reciprocă între cele două țări și pare puțin probabil ca ei să compară vreodată în fața instanței.
Sondajele arată că mesajele anti-migraţie şi eurosceptice au prins la electoratul din fosta Germanie de Est.
Guvernul a promis măsuri mai dure împotriva imigrației ilegale și a solicitanților de azil, după mai multe crime recente, puse pe seama migranților.
Partidele extremiste sunt tot mai preferate în fosta Germanie comunistă.
Demonstraţiile au loc după o săptămână de proteste violente ale extremiştilor de dreapta
Aproximativ 30.000 de polițiști vor fi desfășurați în Franța duminică seara, după alegerile parlamentare, pentru a se asigura că nu...
Un sondaj publicat în Franța arată că partidul de extremă-dreapta Reuniunea Națională (RM) ar putea să nu atingă majoritatea parlamentară...
Succesorul lui Mark Rutte a condus serviciile speciale şi e pasionat de maraton.
Extrema dreaptă a câştigat confortabil primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franţa. Partidul naţionalisto-populist al familiei Le Pen, Reuniunea...
În perioada când Lege și Justiție (PiS) s-a aflat la putere, autoritățile au direcționat bani publici către partid, Biserică și diferite grupuri de extremă dreaptă. Printre beneficiarii acestor alocări bugetare se numără mai multe entități vădit pro-ruse.