Rusia încearcă să își recâștige influența în fostul său imperiu est-european prin răspândirea de fake news, trafic de influență și mijloace de influențare a adversarului, crede jurnalistul Financial Times John Lloyd. Fostul corespondent la Moscova a stat de vorbă cu Veridica despre modul în care Moscova încearcă să își atingă obiectivele de politică externă prin intermediul propagandei.
Recente
Averea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, și cea a presupusei sale amante sunt aduse în atenție într-o investigație Istories. Lavrov, unul dintre cei mai populari miniștri ai lui Vladimir Putin, văzut până acum ca un profesionist și ferit de scandaluri de corupție, deschide împreună cu ministrul apărării, Serghei Șoigu, lista candidaților partidului prezidențial, Rusia Unită, la alegerile pentru Duma de Stat.
Centralizarea rezultatelor pentru cvasitotalitatea sufragiilor atestă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită poate deține circa 315 din totalul de 450 de mandate de deputați în viitoarea Dumă și poate asigura o susţinere parlamentară fără fisură politicilor promovate de preşedintele Vladimir Putin.
Candidatul lor la funcţia de cancelar, Olaf Scholz, a câştigat detaşat a treia şi ultima dezbatere televizată cu principalii săi adversari electorali, creştin-democratul Armin Laschet, care se declară urmaşul natural al Angelei Merkel la şefia guvernului, şi şefa Verzilor, Annalena Baerbock.
Acum trei ani, preşedintele Vladimir Putin vorbea despre ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.
Pentru validarea alegerilor în fiecare circumscripție era necesară participarea a cel puțin o treime din alegători, aşa că un al doilea tur de scrutin va avea loc peste două săptămâni.
De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?
Recente
Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.
Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.
Statele Unite au făcut trei mari greșeli în Afghanistan – două înainte de 11 septembrie, cea de-a treia după ce au invadat țara. Câte una în fiecare deceniu începând cu anii '80.
Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.
State autoritare ca Rusia și China se folosesc de capitalul pe care îl au la dispoziție pentru a-și spori influența politică. Investițiile lor și împrumuturile pe care le acordă nu sunt însă atât de avantajoase precum sunt prezentate, iar unul dintre costurile ascunse ale prezenței lor e subminarea valorilor și standardelor democratice.
„În Republica Moldova a fost inaugurat un monument dedicat fasciștilor”, au titrat mai multe instituții de presă din Rusia, pornind de la o știre publicată de agenția de presă „Steaua Roșie” care se referă de fapt la un cimitir dedicat ostașilor români, la Fălești. Arctus.livejournal.com folosește știrea pentru a readuce în prim-plan narațiunile despre Armata Română care ar fi exterminat în masă populația civilă din Republica Moldova și despre existența a două popoare diferite, românii și moldovenii.
Recente
Rușii din Transnistria trebuie să voteze cu partidul lui Putin la alegerile pentru Duma de Stat, întrucât acesta e cel care apără lumea rusă de Occident. Narațiunea e promovată prin presa de la Tiraspol în contextul alegerilor din 17-19 septembrie pentru Duma de Stat a Federației Ruse.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău intenționează să reinstaureze cenzura împotriva posturilor ruse de televiziune, a scris presa din această țară, făcând trimitere la o declarație a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. De fapt, acesta s-a referit la protejarea și stimularea audiovizualului autohton, inclusiv prin necesitatea de a-i oferi prin lege mai mult acces la piața de publicitate, în condițiile în care aceasta este dominată în prezent de posturile care retransmit televiziuni de peste hotare. Interpretarea eronată față parte dintr-o campanie mai mare de demonizare a guvernării pro-europene de la Chișinău și a o prezenta drept anti-rusă, gata chiar să participe la un război al Occidentului împotriva Moscovei.
Noua guvernare de la Chișinău urmează orbește agenda dictată de la Washington și Bruxelles iar Ucraina încearcă să atragă Republica Moldova într-un conflict împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni mai vechi reluate de liderul PSRM, Igor Dodon. Într-un interviu acordat televiziunii Primul în Moldova, Dodon a mai spus și că autoritățile de la Chișinău și Kiev s-au înțeles să blocheze economic regiunea transnistreană.
La 77 de ani de la intrarea Diviziei Tudor Vladimirescu în București, Ambasada Rusiei în România reia teze mai vechi privind eliberarea României de către Armata Roșie, rolul jucat de divizia respectivă, formată din foști prizonieri de război români, și cooperarea dintre România și URSS.
Aniversarea a șapte ani de la semnarea primului acord de pace de la Minsk a fost folosită pentru reluarea narațiunilor false potrivit cărora Ucraina nu și-ar dori pace în Donbass, iar politicile sale, încurajate de Occident, ar fi motivate de rusofobie.
Resurse editoriale, academice și publicistice privind știrile false și dezinformarea.
Vezi cercetări
Donează
