Devenite simboluri ale unor interpretări istorice divergente, monumentele sovietice au alimentat de-a lungul timpului tensiuni etnice, fiind scânteia care a aprins cele mai grave tulburări sociale de la redobândirea independenței.
RECENTE
FAKE NEWS
La cererea Kievului vor fi exceptați bărbații apți pentru serviciul militar
Planul urmează unei campanii de atacuri ucrainene asupra Moscovei și Crimeei anexate
Kievul respinge o soluție de pace bazată pe acordurile de la Istanbul, înțelegerile de la Anchorage și „realitățile de pe teren”, potrivit propagandei pro-Kremlin. „Pacea” pe care o invocă propaganda echivalează, de fapt, cu o capitulare a Ucrainei, care nu a semnat vreodată un acord în acest sens.
Kievul a fost, la rândul său, ţinta unui atac cu rachete ruseşti.
Stresul termic duce inclusiv la decese și reduce productivitatea
Evacuarea strâmtorii a fost oprită după un atac asupra unei nave singaporeze.
La cererea Kievului vor fi exceptați bărbații apți pentru serviciul militar
Planul urmează unei campanii de atacuri ucrainene asupra Moscovei și Crimeei anexate
Rusia are pretenții de putere globală și încearcă să o arate în Africa, unde caută să reînvie vechea influență URSS și, în același timp, să facă bani. Politica africană a Moscovei se limitează însă la exportul de cereale, arme (ieftine) și mercenari – și e încorsetată și de efortul de a nu deranja China, de care a ajuns să depindă de când a invadat Ucraina.
O victorie a liderului Rassemblement National (RN) la alegerile prezidențiale din Franța, din aprilie 2027, riscă să submineze capacitatea de acțiune comună, geopolitică a Uniunii Europene.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
Kievul respinge o soluție de pace bazată pe acordurile de la Istanbul, înțelegerile de la Anchorage și „realitățile de pe teren”, potrivit propagandei pro-Kremlin. „Pacea” pe care o invocă propaganda echivalează, de fapt, cu o capitulare a Ucrainei, care nu a semnat vreodată un acord în acest sens.
Prin adoptarea legii privind unirea, România a început procesul de anexare a Republicii Moldova, afirmă socialistul pro-rus Igor Dodon. De fapt, proiectul de lege – inițiat de partidul Dianei Șoșoacă – a fost adoptat printr-o procedură tehnică, nu prin vot, și este puțin probabil să treacă de Senat, unde e nevoie de susținere politică.
UE dă undă verde Kievului să atace Belarusul și oferă acoperire juridică unei agresiuni militare ucrainene, împingând spre extinderea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Vertebra Atlas este intenționat dislocată de medici la naștere, pentru a limita capacitățile intelectuale și fizice ale oamenilor, potrivit unei conspiraționiste pro-ruse.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyUn caricaturist rus exilat a fost executat în Polonia. Moldova a deschis negocierile cu UE la Luxemburg, întâmpinată imediat de un val sincronizat de propagandă anti-europeană. Bruxellesul a refuzat să accelereze aderarea Ucrainei, sub presiunea vetoului maghiar. Iar la București, premierul desemnat Veștea a rămas orfan de partid. Dezinformarea nu trebuie să convingă pe toată lumea — îi ajunge să întârzie, să confunde și, uneori, să ucidă.
|
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
