Fenomenul Fake news este astăzi global. Dar cum a început totul? Începând din noiembrie 2013, Euromaidanul, apoi anexarea Crimeii și războiul din Donbas au fost laboratorul în care Rusia a experimentat puterea devastatoare a dezinformării. Au urmat criza refugiaților, Brexitul, scrutinele din Franța și SUA. Război informațional în Ucraina, război politic în Occident.
Recente
Executivul conservator de la Budapesta, ce a criticat lentoarea cu care Uniunea Europeană le-a distribuit vaccinuri anticoronavirus ţărilor membre, a fost primul din blocul comunitar care a cumpărat şi autorizat vaccinuri din Rusia şi China.
Paşinian denunţase pe 25 februarie o tentativă de puci militar, după ce comandamentul armatei a cerut demisia guvernului său.
Prognoza se bazează pe dinamica înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, când, în pofida impactului negativ al restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, țări ca Ungaria, Slovacia sau România au înregistrat o creştere neaşteptată.
Pe 10 februarie 2015, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de asasinat, Nemțov mărturisea că îi este frică că va fi ucis de președintele Vladimir Putin.
Speculațiile cu trimitere la memoria istorică au devenit principala armă folosită de Rusia în confruntarea de tip hibrid cu țările europene. Ele au ca țintă atât țări membre UE, cât și țările din Parteneriatul Estic.
Recente
Cea mai eficientă formă de propagandă chinezească peste hotare nu e cea pe care Beijingul o plănuiește, ci aceea care apare spontan atunci când o civilizație îndepărtată vorbind o limbă pe care puțini europeni o înțeleg vine în contact cu tendința aceleiași Europe de a crea mitologii despre “Orient”. Cu alte cuvinte, e un produs colateral al “orientalismului”.China de azi a luat locul Japoniei anilor 1970 drept “țara care face lucrurile altfel decât noi” și e pe cale să surclaseze vechile democrații.
Transnistria reprezintă o miză extrem de importantă pentru unii politicieni de la Chișinău, dar nu pentru că ar fi prea interesați de realizarea marelui obiectiv național al Republicii Moldova – reunificarea. Ceea ce îi interesează sunt miile de voturi pe care le pot obține de acolo. Acele voturi sunt, însă, obținute doar în schimbul unor concesii.
Polonia urmează calea bătută de Ungaria și prim-ministrul acesteia. După ce și-a adus sub control Tribunalul Constituțional și Curtea Supremă, guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție a început să sufoce fără milă organizațiile de presă independente și să restricționeze libertatea de exprimare. În curând, magnatul media Tadeusz Rydzyk ar putea să devină cea mai importantă persoană fără funcție publică din Polonia și cel mai puternic jucător de pe piața media, în afară de radiodifuzorul public. Este preot, om de afaceri și prieten apropiat al multor politicieni de dreapta.
Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
La 30 de ani de la prăbuşirea imperiul sovietic şi declararea independenţei Republicii Moldova, mulţi cetăţeni moldoveni continuă să sărbătorească, pe 23 februarie, Ziua Armatei Sovietice. Naraţiunea, ca şi „9 mai – Ziua Victoriei”, face trimitere la miturile despre gloria URSS pentru a ține Moldova ancorată în trecutul sovietic. În realitate Armata Sovietică s-a comportat ca forță de ocupație și represiune.
Recente
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Persoanele în vârstă sunt ținta unei adevărate campanii de epurare în care sunt izolate de restul populației, expuse infectării cu coronavirus și injectate cu „vaccinuri” care îi ucid. E un fake news publicat în România care preia elemente din narațiuni mai vechi, inclusiv unele promovate de Rusia și China, precum și o mai recentă teorie a conspirației, Marea Resetare.
Presa din Republica Moldova și din Rusia a preluat o prognoză apocaliptică privind evoluția economiei făcută de Mariana Durleșteanu, fost ministru al economiei propus pentru funcția de premier de Partidul Socialiștilor. Durleșteanu nu prezintă date pentru a-și susține afirmațiile, care sunt contrazise de analiștii economici, prognozele guvernului în exercițiu și ale organizațiilor internaționale.
Publicații afiliate PSRM au scris că Spania ar intenționa să părăsească Uniunea Europeană. Este o trimitere la metanarațiunea privind destrămarea iminentă a UE, menită să denatureze realităţile europene şi să alimenteze neîncrederea în blocul comunitar şi în instituţiile sale.
Federația Rusă permite accesul moldovenilor pe teritoriul său doar în baza unei invitații speciale sau a unei recomandări a ambasadei, afirmă fostul președinte Igor Dodon, citat ca atare de mai multe publicații. Este o narațiune falsă, menită să justifice faptul că locul lui Dodon pe cursa aeriană către Moscova a fost rezervat de ambasada Rusiei la Chișinău.
Resurse editoriale, academice și publicistice privind știrile false și dezinformarea.
Vezi cercetări