Sunt tot mai multe avertismente că Moscova ar putea lua în calcul atacarea unui stat NATO. Starea economiei și armatei ruse sugerează că, cel puțin momentan, Rusia nu e capabilă să poarte un război convențional cu NATO. Un scenariu mult mai probabil este intensificarea războiului hibrid purtat de ruși contra Occidentului.
RECENTE
FAKE NEWS
Presa pro-Kremlin reia ultimele amenințări privind folosirea armelor nucleare împotriva NATO pe care rușii îl acuză că ar pregăti o agresiune. În tot acest timp, aceeași presă scrie despre invadarea și capturarea teritoriilor altui stat – Ucraina – ca despre un act de reparație istorică.
Capitala Ucrainei a fost vizată în mod special, în ultimele săptămâni, de mai multe atacuri rusești.
Un tribunal internațional a probat că masacrul de la Bucea a fost regizat de Ucraina și NATO, potrivit presei pro-Kremlin. În realitate, așa-zisul tribunal „internațional” este rusesc și nu a demonstrat nimic; probele arată că masacrul a fost comis de ruși.
Având o rază scurtă de acțiune, aceasta este produsă în cadrul programului european de apărare antirachetă Freyja.
Acesta este secretar de Stat în MAE și coordonatorul procesului de aderare a României la OCDE.
Americanul Karl Deisseroth și germanii Peter Hegemann și Georg Nagel au câștigat luni Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2026 pentru dezvoltarea optogeneticii, o tehnică ce folosește lumina pentru a controla celulele nervoase individuale din creier.
Un grup de membri ai Parlamentului European susține crearea unei Uniuni Europene de Apărare care ar colabora îndeaproape cu NATO, oferind în același timp țărilor europene o capacitate mai mare de a se apăra independent, Ucraina fiind considerată un partener cheie.
Netanyahu, care a vorbit de pe muntele Herzl la 3 ani de la masacrul comis de Hamas, a fost întrerupt de tatăl unuia dintre ostaticii pe care teroriştii l-au ucis.
Mai mult de un sfert din liceele franceze sunt afectate de o mișcare de protest care s-a declanșat în a doua parte a lunii septembrie în suburbiile Parisului. Protestele au pornit de la nemulțumiri legate de problemele din sistem, dar pe măsură ce s-au extins au început să devină violente, iar guvernul a acuzat extrema stângă de instigarea liceenilor.
În încercarea de rămâne la putere, liderul sârb Aleksandar Vučić a convocat alegeri parlamentare anticipate, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale. Strategia s-ar putea întoarce însă împotriva sa, întrucât Lista Studenților, de opoziție, are șanse mari să învingă partidul lui Vučić.
Noua tactică rusească de atacuri continue face tot mai dificilă viața în Kiev și alte orașe, scrie presa ucraineană. Aceasta analizează și problemele și nemulțumirile armatei și ale populației, dar și capacitatea economiei rusești de a susține războiul.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
„Sistemul” din România combate mulțimile de oameni care cer eliberarea lui Călin Georgescu cu substanțe toxice aruncate din avioane (chemtrails), afirmă susținătorii fostului candidat la președinție.
O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului îi împiedică pe influenceri să se mai exprime liber pe internet, potrivit unei narațiuni false care distorsionează noile reguli privind creatorii de conținut.
Un tribunal internațional a probat că masacrul de la Bucea a fost regizat de Ucraina și NATO, potrivit presei pro-Kremlin. În realitate, așa-zisul tribunal „internațional” este rusesc și nu a demonstrat nimic; probele arată că masacrul a fost comis de ruși.
Acțiunile Chișinăului pentru apărarea drepturilor omului din regiunea transnistreană sunt comentate drept activitate subversivă de propaganda rusă, invocând că unii tineri care absolvesc instituțiile de învățământ cu predare în grafia latină refuză să se înroleze în așa-numita armată controlată de Tiraspol.
Presa pro-Kremlin reia ultimele amenințări privind folosirea armelor nucleare împotriva NATO pe care rușii îl acuză că ar pregăti o agresiune. În tot acest timp, aceeași presă scrie despre invadarea și capturarea teritoriilor altui stat – Ucraina – ca despre un act de reparație istorică.
Cele mai recente campanii de dezinformare ale Rusiei vizează NATO și SUA. În cazul NATO, avertismentele privind sabotaje rusești sunt prezentate drept pregătiri de război, iar la americani se încearcă discreditarea democraților.
Rezultatele alegerilor parlamentare din Rusia și prezența la vot au fost falsificate întrucât Putin vrea să creeze că are susținere populară pentru a continua și escalada războiul, scrie presa independentă rusă.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Putin pare să aleagă escaladarea și să se pregătească pentru un mare război după cel din Ucraina, iar alegerile din Rusia ar fi fost regizate în acest scop, scrie Cosmin Popa. ▸ Cinci drone și rachete au explodat, sâmbătă, în doar 15 minute, lângă localități din patru raioane ale Republicii Moldova; MAE l-a convocat din nou pe ambasadorul rus Ozerov. ▸ Contractul Gazprom–Moldovagaz a expirat pe 30 septembrie, dar Gazprom își menține pretențiile de 709 milioane de dolari pe malul drept și de 11,6 miliarde de dolari pentru Transnistria; Nistrul rămâne la cote minime. ▸ Oligarhul rus Igor Makarov revine în atenția Chișinăului: premierul Vasile Tofan i-a readus involuntar numele în discuție, într-o săptămână în care Bruxellesul numește Republica Moldova „cel mai bun elev din clasa mea”. ▸ România: Parlamentul a respins guvernul Mureșan (182 de voturi „pentru”, 233 necesare), iar Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, într-o decizie definitivă. ▸ Kievul, sub atac: al doilea pod major lovit în două zile, iar Moscova cere din nou străinilor să părăsească capitala ucraineană; cancelarul Merz a venit totuși, neanunțat, la Kiev. ▸ Franța: revolta liceenilor a ajuns la peste 1.000 de licee, iar Guvernul acuză extrema stângă de instigare. ▸ Serbia merge spre alegeri decisive după demisia lui Vučić: parlamentare pe 25 octombrie, prezidențiale la sfârșitul lui decembrie. ▸ Lavrov a lansat la ONU o „Cartă eurasiatică” semnată de Belarus, Iran, Myanmar și alții — pe care criticii o numesc o nouă „Axă a răului”.
|
Mo Gawdat și alți 20 de experți în AI, tehnologie, dar și filosofie și psihologie vor răspunde la o singură întrebare: e AI-ul cea mai mare realizare sau cea mai mare eroare a umanității?
Cum contribuie capitalul american la economia românească, ce sectoare au cel mai mare potențial și care sunt companiile românești care au reușit pe piața din SUA
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
How a convicted fraudster lit the way for Russia’s sanction-busting operations
An interview with Andrey Melnichenko on the future of his country