Statul român se pregăteşte de război, afirmă propaganda suveranistă, după ce elevii de liceu care au împlinit 18 ani au fost înştiinţaţi de obligaţiile legale ce le revin în legătură cu luarea în evidenţele MApN.
RECENTE
FAKE NEWS
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Ucraina este o „organizație teroristă” care trebuie desființată, iar ucrainenii sunt, de fapt, ruși care trebuie readuși la identitatea lor adevărată, afirmă deputatul rus Anatoli Wasserman, citat de presa pro-Kremlin.
Campania ucraineană de bombardamente în spatele frontului are un impact tot mai puternic asupra economiei Rusiei. Kremlinul va trebui în curând să opteze pentru continuarea războiului, care implică pierderi economice serioase și o nouă mobilizare, sau o dezescaladare, ceea ce ar însemna să renunțe la o parte din revendicările sale.
Șase persoane au fost ucise în regiunile Harkov și Sumî.
Guvernul spaniol a dat termen Romei până duminică pentru a restabili călătoriile fără pașaport și a pune capăt represiunii instituite în contextul crizei de la Ceuta, în caz contrar, Madridul va lua măsuri proporționale.
Fluviul Rin, care se întinde pe aproape 800 de mile prin șase țări, călătorind de la Alpii Elvețieni până la Marea Nordului, este grav afectat de seceta prelungită de pe continent.
Președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze NATO cu un atac limitat asupra unei țări aliate în viityorul apropiat, potrivit unor noi rapoarte ale serviciilor secrete americane care prezintă scenarii posibile, de la un atac cibernetic la o incursiune terestră la scară mică.
Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul au semnat vineri un acord de apărare care va trata un atac asupra uneia dintre țări ca un atac asupra tuturor trei, au declarat oficiali turci și pakistanezi, consolidând cooperarea dintre cele trei puteri regionale într-un moment de creștere a preocupărilor legate de securitate.
Campania ucraineană de bombardamente în spatele frontului are un impact tot mai puternic asupra economiei Rusiei. Kremlinul va trebui în curând să opteze pentru continuarea războiului, care implică pierderi economice serioase și o nouă mobilizare, sau o dezescaladare, ceea ce ar însemna să renunțe la o parte din revendicările sale.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
Mișcarea de protest a studenților sârbi, apărută ca o reacție la corupția regimului Vučić, pare să își piardă treptat caracterul liberal-democratic pe care l-a avut inițial și să adopte o ideologie naționalist-populistă, marcată de euroscepticism și simpatii pentru Rusia.
Ucraina este o „organizație teroristă” care trebuie desființată, iar ucrainenii sunt, de fapt, ruși care trebuie readuși la identitatea lor adevărată, afirmă deputatul rus Anatoli Wasserman, citat de presa pro-Kremlin.
Republica Moldova încalcă dreptul cetățenilor săi de vorbi rusă, afirmă Moscova, care s-a plâns și la ONU pe această temă. De fapt, rusa are același statut ca și limbile altor minorități, dar Rusia ar vrea un statut special ca parte a politicilor sale neo-imperiale.
UE și conducerea de la Kiev întrețin războiul și îi sacrifică pe ucraineni pentru a testa armamentul occidental, afirmă propaganda pro-Kremlin, în pofida faptului că Rusia e cea care, prin invazia sa, a transformat Ucraina într-un câmp de luptă.
Închiderea Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost cauzată de dragarea canalului ucrainean Bîstroe, care „fură” apa din Dunăre și provoacă o puternică criză energetică în România, afirmă propaganda suveranistă.
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Rămasă cu tot mai puțin prieteni după înlăturarea dictatorilor de la Damasc și Caracas, Rusia mizează pe un nou aliat strategic: Afghanistanul taliban, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și de ce Kremlinul vrea să continue războiul din Ucraina și pregătește în secret o mobilizare în Rusia, dar și cum, din lipsă de militari, caută studenți și muncitori pentru apărarea anti-aeriană.
Militarii ucraineni care au participat la parada de Ziua Franței, s-au grupat într-o zvastică vie, potrivit unei știri false distribuite pe X. O altă narațiune falsă care circulă online e că UE va monitoriza mesajele europenilor.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyO reclamă la carne a scos la suprafață o fractură adâncă din societatea estonă. Zelenski i-a schimbat atât pe ministrul Apărării, cât și pe comandantul-șef al Forțelor Armate — un analist ucrainean explică de ce și ce urmează. Trump dă înapoi în privința licențelor Patriot pentru Ucraina. Fitch menține ratingul României iar bugetul UE dă semne de agitație. Noul guvern de la Chișinău își propune aderarea la UE până în 2030, deși Ungaria tocmai a blocat două capitole de negocieri. Rusia și-a transformat limba într-un instrument de război și a găsit un nou aliat strategic: Afganistanul taliban. Și un incendiu la Catedrala Sfântul Vasile din Piața Roșie — deocamdată fără cauze confirmate.
|
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
An interview with Andrey Melnichenko on the future of his country
![Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de România, iar Rusia face inginerie socială prin război și încearcă să ignore criza economică - [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/21023/conversions/01KYPTE0AHB8NX0SWM9MX2TJFC-image.webp)
