Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest prim episod, pe cei care au marcat anii '90.
DUMINICĂ, 4 decembrie, ZIUA 283. Americanii îi acuză pe ruși că au dus războiul la un nou nivel de „barbarie.” Moscova a anunțat că „nu va accepta” plafonul de preț pentru exporturile sale de petrol. Trupele ruse ar plănui să încercuiască orașul Bahmut, din regiunea Donețk (est).
Forțele Armate ale Ucrainei mobilizează doar rusofoni din sud-estul țării, pentru ca după ce ei mor Kievul să aducă în teritoriile depopulate din est ucrainofoni din vest, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuită de presa guvernamentală rusă. În realitate, pierderile înregistrate pe front arată că din armată fac parte mulți militari originari din vestul Ucrainei, iar procentul celor din est a crescut pentru că au reacționat la invazia la scară a Rusiei.
Ucrainenii denunță o „campanie de teroare planificată” de la Moscova.
Comisia Europeană recomandase înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns, în special, la problemele de corupție identificate în această țară.
În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Presa rusă independentă scrie că pierderile printre cei mobilizați recent vor ajunge la 100 de mii de persoane, dar asta nu-l va opri pe Putin, dimpotrivă, îi va trimite la război și pe tinerii înrolați acum în armată. Jurnaliști ruși scriu și și despre un cuplu, arestat recent în Suedia, care avea legături cu serviciul rus de informații militare și cu cei care i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal.
Republica Islamică acuză Israelul că a sabotat unele dintre instalațiile sale nucleare și că a asasinat personaje importante din Iran, inclusiv oameni de știință.
Ucrainenii denunță o „campanie de teroare planificată” de la Moscova.
Comisia Europeană recomandase înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns, în special, la problemele de corupție identificate în această țară.
Înainte de călătoria sa la Moscova, Aleksandar Vulin a spus că Serbia „nu va lua parte la isteria anti-rusă”.
Recente
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
Presa rusă independentă relevă cum sunt folosiți imigranții ruși din SUA pentru promovarea intereselor Kremlinului, în special după anexarea Crimeii și în contextul războiului din Ucraina. Totodată, jurnaliștii constată că pe paginile oficiale ale autorităților ruse nu a fost publicată harta cu teritoriile anexate în acest război, dar și că accesul la datele privind cheltuielile bugetului de stat a fost blocat, pentru ca jurnaliștii să nu mai poată estima pierderile de război.
Batalioane întregi de ruși mobilizați sunt distruse pe frontul din Ucraina, iar militarii sunt abandonați de comandanți, scrie presa independentă rusă. Tot aceasta arată cum sunt instruite organele de propagandă să descrie unul dintre cele mai mari eșecuri ale războiului lui Putin – retragerea din Herson.
Presa independentă rusă scrie că o treime din funcționarii ruși au fugit din țară odată cu mobilizarea pentru războiul din Ucraina. Jurnaliștii mai observă că fake-urile la adresa Occidentului din discursul lui Putin, rostit la clubul Valdai, ar putea fi adevărate doar dacă s-ar referi la acțiunile sale.
Recente
Forțele Armate ale Ucrainei mobilizează doar rusofoni din sud-estul țării, pentru ca după ce ei mor Kievul să aducă în teritoriile depopulate din est ucrainofoni din vest, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuită de presa guvernamentală rusă. În realitate, pierderile înregistrate pe front arată că din armată fac parte mulți militari originari din vestul Ucrainei, iar procentul celor din est a crescut pentru că au reacționat la invazia la scară a Rusiei.
La Bruxelles a fost dat ordinul de distrugere fizică și spirituală a României, una din ultimele redute de luptă împotriva globalismului, iar în perioada sărbătorilor în țară va fi provocat un blackout pentru ca suveraniștii să fie asasinați. Dezinformarea apare într-un dialog între Luis Lazarus și Diana Iovanovici-Șoșoacă. Presărat cu aiureli mistice, minciuni, dar și elemente ce amintesc de propaganda nazistă, el a venit ca urmare a primului exercițiu de „blackout” din România, desfășurat acum două săptămâni la Mediaș.
Cu suveranitatea la cheremul marilor puteri occidentale, România se face acum preș și în fața Kievului și și-a demis ministrul Apărării, Vasile Dâncu, doar pentru că a vorbit de pace, potrivit fostului premier, Viorica Dăncilă. Narațiunea amintește de cele ale Rusiei, potrivit cărora Ucraina – țară aflată sub atac – e cea care nu dorește pacea. Viorica Dăncilă a promovat și narațiunea falsă că Ucraina subminează agricultura și, implicit, economia României.
Potrivit verdictului Curții de la Haga, Rusia nu a avut nicio legătură cu cei care au doborât avionul MH17 în 2014, care zbura deasupra Donbass-ului, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, tribunalul olandez a recunosc implicarea Rusiei în această crimă împotriva civililor.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Serviciile secrete occidentale pregăteau un atentat la viața președintelui rus în perioada întrunii liderilor G20, de aceea Vladimir Putin a refuzat să participe la summit, scrie presa pro-Kremlin, care afirmă că Occidentul se folosește cu regularitate de terorism. În realitate, nu a existat vreun pericol de atentat, Putin refuzând să vină în Indonezia pe fondalul reatragerii trupelor ruse din Herson. În plus, chiar Rusia recurge la metode teroriste, încercând să demoralizeze, prin bombardamente, populația Ucrainei.
Recente
Resurse editoriale, academice și publicistice privind știrile false și dezinformarea.
Vezi cercetări
Donează
