Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
RECENTE
FAKE NEWS
Ucrainenii sunt de acord cu bombardarea propriei capitale pentru că vor ca Rusia să îi scape de regimul de la Kiev, afirmă – împotriva logicii și bunului-simț – propaganda rusă.
Președintele ucrainean spune că rachetele balistice reprezintă ultimul avantaj major al Moscovei pe câmpul de luptă.
Ucraina nu produce drone, ci doar pune etichete pe arme occidentale folosite pentru atacuri asupra teritoriului Federației Ruse, potrivit presei pro-Kremlin.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Evghenia Guțul rămâne în închisoare după ce Curtea de apel din Chișinău a respins recursul depus de apărarea fostei bașcane a regiunii autonome găgăuze din Republica Moldova și a menținut hotărârea primei instanțe.
Germania și Olanda vor înființa anul acesta un cartier general tactic comun în țările baltice pentru a comanda forțele de pe flancul estic al NATO și a ajuta la descurajarea Rusiei, a anunțat joi Berlinul.
Ucraina este interesată de avioanele de luptă suedeze, pentru a-şi întări apărarea
România protestează oficial față de amenințările Moscovei la adresa cetățenilor străini din Kiev.
Pachetul legislativ al Bruxellesului privind Inteligența Artificială (Omnibus) e menit să descurajeze folosirea „malefică” a IA – dezinformare, pornografie deepfake (inclusiv cu copii) etc. UE pare să neglijeze însă inițiativa europeană în domeniul IA, văzut ca unul cheie pentru viitorul tehnologic și economic.
Kremlinul pare a fi în defensivă în ultima perioadă, pe fondul greutăților pe care armata rusă le întâmpină pe front, a problemelor economice ale Rusiei, dar și a înfrângerilor înregistrate de aliați iliberali europeni ai lui Putin. Pe de altă parte, partide cu un discurs pe placul Rusiei continuă să crească în multe țări europene, inclusiv în România, unde ar putea ajunge la guvernare.
Bătălia pentru controlul Congresului american a început cu mult înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie. E o bătălie marcată de eforturi de „redesenare” a circumscripțiilor electorale, dispute din instanțe, inițiative legislative la nivel național și promovarea propriilor narațiuni.
Cea mai mare bursă de criptomonede din Polonia a fost implicată într-un scandal de proporții, pe fondul unor acuzații de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu celebra „Tambovskaya Bratva”. Această organizație criminală rusă a fost asociată cu mediul politic și de afaceri din Sankt Petersburg în perioada ascensiunii la putere a lui Putin.
Ucrainenii sunt de acord cu bombardarea propriei capitale pentru că vor ca Rusia să îi scape de regimul de la Kiev, afirmă – împotriva logicii și bunului-simț – propaganda rusă.
Ministrul (demisionar) al Culturii, Demeter András István, a spus că, întrucât e ungur, era dispus să le vândă rușilor un post de radio care ține de „interesul național” al României, potrivit publicației locale 2mnews.ro. Aceasta a pus în circulație o înregistrare trunchiată cu Demeter, care în realitate a declarat – și a făcut – exact contrariul: a promovat un proiect considerat de interes național.
Ucraina nu produce drone, ci doar pune etichete pe arme occidentale folosite pentru atacuri asupra teritoriului Federației Ruse, potrivit presei pro-Kremlin.
Studenţii români sunt forţaţi să înveţe istoria și limba ucrainene, în detrimentul istoriei naţionale, potrivit lui Ion Cristoiu, cunoscut promotor al narațiunilor antiucrainene. Jurnalistul, fost colaborator al Securității lui Ceaușescu, s-a consacrat după Revoluție cu Evenimentul Zilei, ziar devenit celebru pentru știri false gen cea cu găina care a născut pui vii.
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin laudă puterea de distrugere a noii rachete Sarmat (sau Satan) a Rusiei, iar Duma de Stat dă o lege care permite intervenția armatei pentru a elibera cetățeni ruși arestați în străinătate. Continuă, totodată, promovarea narațiunii că sfârșitul războiului e iminent și europenii se roagă de Putin să-i primească, narațiune ce s-a amplificat pe măsură ce au crescut problemele Rusiei pe front.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
A simulation of drone warfare shows how far the alliance has to go to learn the lessons of Ukraine.
