Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.
Recente
Rusia și NATO au redus la minimum contactele directe și au revenit la situația de acum trei decenii, scrie corespondentul Novaya Gazeta la Bruxelles, Alexander Mineev.
Acesta ar fi indezirabil pentru Kremlin, după ce, în 2009, a provocat furia actualului președinte Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru.
Noul cancelar austriac, Alexander Schallenberg, a apreciat că Lituania, confruntată cu valuri masive de migranți trimiși peste graniță de regimul autoritar din Belarusul vecin, trebuie să conteze pe solidaritatea celorlalți europeni.
Folosirea unui certificat verde COVID fals sau care nu este al persoanei care îl prezintă constituie infracţiune și conduce la deschiderea unui dosar penal.
Premierul Natalia Gavriliță le-a explicat deputaților că încă nu s-a ajuns la o înțelegere cu gigantul energetic rusesc Gazprom privind livrarea de gaze naturale și nici nu există certitudinea că o astfel de înțelegere va fi încheiată.
Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.
Recente
Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.
Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege care țintește reducerea influenției oligarhilor asupra vieții politice. Legea apare într-un context în care partenerii Ucrainei atenționează Kievul că face prea puțin pentru a limita guvernarea informală de către grupurile oligarhice. Chiar dacă a fost adoptată, legea pare să fie mai degrabă un „window dressing” menit să sporească influența lui Zelenski care se pregătește să intre în competiție pentru un nou mandat. Nimeni nu cunoaște exact cine va fi pe lista oligarhilor care vor trebui să se supună rigorii noii legi și care vor fi implicațiile pe termen lung.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.
Procurorul general al Republicii Moldova a fost arestat pe 5 octombrie pentru corupție. Este ultimul dintr-o serie de scandaluri legate de această instituție. Va marca el adevăratul debut al reformei în justiție, sau avem de-a face cu o nouă etapă a războiului care se poartă pentru controlul unei instituții vitale?
La Chișinău au fost aduși militari americani care vor participa la războiul din Donbass, împotriva Rusiei, scrie o sursă rusească, preluată și de presa de propagandă de la Chișinău. Narațiunile au scopul să inducă ideea unei agresiuni occidentale în regiune. Ministerul Apărării de la Chișinău a calificat această informație drept un fakenews.
Recente
România are în stoc vaccinuri anti-coronavirus expirate care sunt administrate populației, iar incendiile care au avut loc în spitalele românești în ultimul an sunt regizate. Aceste narațiuni false circulă de mai demult și, cel mai recent, au fost promovate de episcopul Giurgiului.
Vaccinarea, tolerarea persoanelor LGBT, digitalizarea – înseamnă instaurarea unui regim totalitar, susține un istoric rus, care se poziționează împotriva vaccinării și susține teza că „ultraglobaliștii” vor să controleze omenirea prin intermediul pandemiei. Narațiunile se înscriu într-o campanie de subminare a democrațiilor occidentale prin deturnarea valorilor care stau la baza lor – democrație, libertate etc. Totodată, se caută crearea unei confuzii între concepte politice și libertăți fundamentale și măsuri sanitare.
Militarii români ar urma să participe la operațiunea ucraineană de recuperare a Crimeii.
ONU a criticat Kievul pentru încălcările grave ale drepturilor omului, menționând, potrivit presei din Rusia, că Ucraina „își ucide populația”, „aplică torturi” și „limitează libertatea cuvântului”. În realitate, presa rusă a încercat să manipuleze opinia publică prin folosirea selectivă a informațiilor din raportul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului.
Maia Sandu și guvernarea sa pregătesc aderarea Republicii Moldova la NATO, pentru a o implica în conflicte externe, și alimentează în același timp conflicte inter-etnice interne prin reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Narațiunile, promovate de data aceasta de publicația rusă Komsomoliskaya Pravda, circulă de mai mult timp. Adepții teoriei NATO nu explică însă și cum ar putea adera la Alianță un stat cu un buget militar minuscul, un conflict înghețat și un contingent militar rus pe teritoriul său.
Resurse editoriale, academice și publicistice privind știrile false și dezinformarea.
Vezi cercetări
Donează
