Rusia are pretenții de putere globală și încearcă să o arate în Africa, unde caută să reînvie vechea influență URSS și, în același timp, să facă bani. Politica africană a Moscovei se limitează însă la exportul de cereale, arme (ieftine) și mercenari – și e încorsetată și de efortul de a nu deranja China, de care a ajuns să depindă de când a invadat Ucraina.
RECENTE
FAKE NEWS
UE dă undă verde Kievului să atace Belarusul și oferă acoperire juridică unei agresiuni militare ucrainene, împingând spre extinderea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Europenii doresc să joace un rol mai important în eforturile de a pune capăt războiului.
De cealaltă parte, un atac cu drone ucrainene asupra Moscovei a dus la închiderea temporară a celor patru aeroporturi care deservesc capitala rusă.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice de la Sofia a propus o majorare de 30 la sută a acestei taxe.
Responsabilii locali instalați de Rusia după anexarea peninsulei ucrainene încearcă să liniștească populația.
Gigantul energetic de stat francez EDF a închis temporar două reactoare nucleare ca măsură de precauție pentru mediu, în contextul în care țara se confruntă cu un val de căldură record care a devenit deja mortal.
În timpul unei vizite în Bahrain, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat reporterilor că nu s-a ajuns la niciun acord privind Ucraina la summitul de anul trecut dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.
O victorie a liderului Rassemblement National (RN) la alegerile prezidențiale din Franța, din aprilie 2027, riscă să submineze capacitatea de acțiune comună, geopolitică a Uniunii Europene.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Disputa dintre SUA și puterile europene privind numirea unui Înalt Reprezentant al comunității internaționale trebuie privită atât în contextul mai larg al asperităților apărute în relația trans-atlantică, dar și ținând cont de abordarea „tranzacțională” a administrației Trump, dispusă să lucreze cu personaje nefrecventabile, ca liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, dacă se întrevede vreun câștig economic.
Măsurile pe care le pregătește UE ca să își protejeze piața internă de practicile comerciale chineze ar putea să afecteze investițiile Chinei în Ungaria, ceea ce ar pune în dificultate guvernul lui Péter Magyar.
Prin adoptarea legii privind unirea, România a început procesul de anexare a Republicii Moldova, afirmă socialistul pro-rus Igor Dodon. De fapt, proiectul de lege – inițiat de partidul Dianei Șoșoacă – a fost adoptat printr-o procedură tehnică, nu prin vot, și este puțin probabil să treacă de Senat, unde e nevoie de susținere politică.
UE dă undă verde Kievului să atace Belarusul și oferă acoperire juridică unei agresiuni militare ucrainene, împingând spre extinderea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Vertebra Atlas este intenționat dislocată de medici la naștere, pentru a limita capacitățile intelectuale și fizice ale oamenilor, potrivit unei conspiraționiste pro-ruse.
Kievul trebuie să se desprindă de agenda Occidentului și să accepte dialogul cu Federația Rusă pentru a pune capăt războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyUn caricaturist rus exilat a fost executat în Polonia. Moldova a deschis negocierile cu UE la Luxemburg, întâmpinată imediat de un val sincronizat de propagandă anti-europeană. Bruxellesul a refuzat să accelereze aderarea Ucrainei, sub presiunea vetoului maghiar. Iar la București, premierul desemnat Veștea a rămas orfan de partid. Dezinformarea nu trebuie să convingă pe toată lumea — îi ajunge să întârzie, să confunde și, uneori, să ucidă.
|
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Veridica.md scrie cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Introducerea obligatorie a cotelor de gen în conducerea companiilor și instituțiilor, plata contribuției la asigurările de sănătate pe veniturile din dobânzi și afirmațiile lui Călin Georgescu despre oculta mondială sunt temele poștei redacției de astăzi.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
