Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.
Recente
Marea Neagră devine o zonă tot mai importantă pentru SUA și NATO, iar Rusia și China sunt definite clar drept provocări pentru alianță. Sunt două dintre concluziile summitului virtual al liderilor statelor membre UE și NATO din flancul estic al Europei, găzduit luni de România, la care a participat virtual și președintele Joe Biden. După ce a organizat și în aprilie și trilaterala de securitate cu Polonia și Turcia, la care au fost invitate în premieră Ucraina și Georgia, România se profilează ca un pivot tot mai important al NATO în est. Bucureștiul beneficiază și de relația rece dintre Administrația Biden și Varșovia, scrie Cristian Pantazi pe G4Media.
Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.
La Sofia, întreaga clasă politică acuză Macedonia de Nord că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie.
Analiştii spun că e prima oară când premierul conservator Viktor Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti.
Masacrul din republica populată majoritar de etnici tătari, de confesiune musulmană, e cel mai grav de acest tip înregistrat în ultimii ani în Rusia, unde atacurile în şcoli sunt mai degrabă rare.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Recente
În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.
Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși, ca urmare a sabotării unui depozit de muniție de către agenți ai Moscovei. Măsura pare să fi fost luată fără consultări interne sau cu partenerii occidentali ai Pragăi: în zilele care au urmat s-au văzut atât lipsa de coeziune a autorităților statului, cât și ezitările partenerilor externi de a se arăta solidari.
O mișcare religioasă din Polonia, cu legături în Brazilia și ramificații în cadrul administrației de la Varșovia, este în spatele unei adevărate ofensive prin care încearcă să impună o agendă ultra-conservatoare în state catolice din UE.
Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.
Fostul președinte Igor Dodon, actualmente liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), care domină majoritatea parlamentară de la Chișinău, se agață de putere într-un mod disperat, la fel ca predecesorii lui. Nu a fost decât o chestiune de timp până ca el să treacă din zona teoretică în cea practică. Astfel, la finalul săptămânii trecute, în timp ce era deja la Moscova, Dodon a ordonat un atac furibund, la Chișinău, asupra statului de drept. Mai precis, asupra Curții Constituționale (CC).
În contextul celebrării în Rusia a Zilei Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei la 9 mai și refuzului Ucrainei de a mai recunoaște narațiunile dominante ale Moscovei privind cel de al Doilea Război Mondial, presa rusă scrie că în Occident este cultivat neo-nazismul, iar în Ucraina ideologia nazistă este inclusă în sistemul de învățământ.
Recente
Statele Unite împing Ucraina spre o intensificare a conflictului din zona Donbass, afirmă liderul uneia dintre republicile auto-proclamate din estul Ucrainei. Declarația se înscrie în narațiunea care caută să submineze parteneriatul dintre Kiev și Occident. Acesta din urmă este prezentat ca responsabil de război, în ciuda faptului că Rusia a fost cea care a lansat agresiunile în regiune.
Socialiștii și publicații care le sunt afiliate afirmă că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar fi responsabilă de scumpirile succesive ale carburanților din ultimele luni. Narațiunea este promovată în ciuda faptului că președinția nu deține nicio pârghie care i-ar permite să stabilească prețurile respective.
Îndemnul Patriarhului Daniel ca românii să se vaccineze este rodul unor „înțelegeri de taină” dintre acesta și șeful statului, Klaus Iohannis, după întâlnirea pe care au avut-o în februarie. Faptul că slujbele de Paște s-au desfășurat anul acesta ar fi un troc între Biserică și Președinție, astfel ca preoții BOR să devină promotori ai vaccinării.
„Limba galițiană”, vorbită în vestul Ucrainei, este diferită de ucraineană, însă autoritățile recurg la intimidare și șantaj pentru a-i împiedica pe specialiști să dezvăluie existența acestei limbi. Narațiunea apare în presa guvernamentală din Rusia în contextul unor grupaje de analize despre rusofobia din Ucraina și încercările Kievului de a „privatiza limba rusă”.
Președintele Maia Sandu discută cu NATO despre participarea Republicii Moldova la un eventual conflict militar împotriva Rusiei, în interesul SUA, afirmă pravdorub.md. Washingtonul ar crea o coaliție mai mare formată din state din estul Europei, în frunte cu Ucraina, în care ar mai fi atrase Țările Baltice, Polonia și România. Narațiunea despre intenția Maiei Sandu de a implica Republica Moldova într-un conflict cu Rusia, sau de a ataca regiunea separatistă transnistreană este tot mai des utilizată de presa pro-Kremlin și de Partidul Socialiștilor, în special în contextul electoral de la Chișinău.
Resurse editoriale, academice și publicistice privind știrile false și dezinformarea.
Vezi cercetări
Donează
