Rezultatele alegerilor parlamentare din Rusia și prezența la vot au fost falsificate întrucât Putin vrea să creeze că are susținere populară pentru a continua și escalada războiul, scrie presa independentă rusă.
AGENTS: Putin a prezentat rândurile de la secțiile de votare ca pe o demonstrație a susținerii sale. În realitate, cozile erau formate din bugetari și oponenți ai puterii
Vladimir Putin a făcut miercuri declarații cu privire la rezultatele alegerilor în Duma de Stat. El a declarat că Ucraina a încercat să întrerupă procesul de vot, însă rândurile la secțiile de votare au demonstrat că „rușii nu pot fi intimidați”. Prezența record el a explicat-o prin susținerea populară a acțiunilor autorităților. În realitate, cozile la secțiile de votare au fost formate în primul rând de bugetari, în prima zi de alegeri, și de opozanți în ultima zi, iar prezența mare, în opinia analiștilor, este rezultatul falsificărilor.
„Este bine știut faptul că au încercat să ne împiedice, să perturbe aceste alegeri, după cum o demonstrează încercările constante ale inamicului de a penetra apărarea antiaeriană în Moscova și alte regiuni. Însă rândurile la secțiile de votare arată că rușii nu pot fi intimidați. Un număr atât de mare, chiar record, de oameni care au venit și au votat, arată că poporul Rusiei susține eforturile îndreptate pentru fortificarea țării”, a spus Putin. După aceasta, el s-a adresat militarilor din prima linie a frontului din Ucraina și a spus că „Acest vot este pentru voi, oamenii cred în voi, cred în victoria noastră, cred în curajul, eroismul, devotamentul vostru pentru Patrie”.
În realitate, rândurile s-au format din alte cauze:
- Mobilizarea resursei administrative. În prima zi de vot, ziua de vineri, cozile au fost o consecință a constrângerii ieșirii la alegeri, susține expertul electoral Stanislav Andreiciuk. OVD-Info a primit 119 mesaje privind forțarea de a merge la vot și încă 130 privind presiuni din partea angajatorilor și instituțiilor de învățământ.
- „Amiaza împotriva lui Putin”. Politicienii de opoziție și-au îndemnat susținătorii să voteze la ora 12, în ziua de duminică. La acea oră, într-adevăr, s-au format cozi la câteva secții de votare din Rusia și din afară.
- Întreruperea procesului de vot electronic. În Moscova, unde la secțiile de votare au fost instalate terminale pentru vot electronic, duminică au apărut probleme la eliberarea buletinelor de vot de hârtie. Astfel, alegătorii care au dorit să voteze pe buletinele de hârtie au fost nevoiți să stea la coadă mai mult de o oră și jumătate. Cei care așteptau buletinele tipărite puteau vota electronic, însă nu au dorit.
- Falsificarea prezenței la vot. Prezența mare a fost pur și simplu „fabricată”, potrivit analizelor datelor de la secții, făcute de experții electorali. Potrivit CEC prezența la vot a constituit 59,32%, însă experții Roman Udot și Boris Ovcinnikov consideră că prezența reală ar fi de aproximativ 40%. Ivan Șukșin a identificat vârfuri anormale la valorile rotunde de 30%, 40%, 60%, 65% și 85% ale participării la vot, care în opinia lui apar la fabricarea datelor.
RE:RUSSIA: Operațiunea specială de falsificare electorală: ce spun rezultatele alegerilor despre situația politică din Rusia
Rezultatele alegerilor în Duma rusă prezentate de Comisia electorală centrală demonstrează că verticala electorală a depus un efort maxim pentru îndeplinirea obiectivului stabilit de Kremlin. După ce Vladimir Putin practic a declarat alegerile drept un vot de încredere agendei sale de escaladare a războiului, rezultatele cerute pentru votul în regiuni au fost majorate până la nivelul apropiat de formula 60 la 60, adică la 60% din voturi pentru Rusia Unită și o prezență la urne de aproximativ 60%.
În același timp, analiza rezultatelor votului prin „metoda Shpilkin” (expert în statistici electorale) denotă o ruptură record între un vot real și datele CEC. În marja unei prezențe de 28-42%, rezultatul pentru partidul Rusia Unită ar fi aproape de 33%, ceea ce înseamnă că, în general pe Rusia, aproape 40% (două din cinci) din voturile pe care acest partid pretinde că le are sunt falsificate – reprezentând cel mai înalt nivel de falsificare din istoria alegerilor putiniste începând cu anul 2003. […]
Încercarea Kremlinului de a transforma alegerile în Dumă într-o demonstrație de susținere totală a cursului lui Putin pentru escaladarea războiului, în pofida faptului că opinia publică manifestă, dimpotrivă, o demobilizare și că își dorește încetarea războiului, a reușit formal, dar și nu de în fapt. Succesul prezentat a necesitat falsificări record. Acest efort major pentru a obține rezultatul cerut reflectă într-o oarecare măsură situația politică din țară: Kremlinul și, în primul rând, Putin, cu susținerea structurilor de forță din anturajul său, insistă pe „cursul dur” în pofida nu doar a opiniei publice, ci și a opiniei unei părți considerabile a birocrației civile.
În aceleași timp, deși cursul politic al Kremlinului este tot mai puțin susținut de populație, mijloacele prin care aceasta se poate opune sunt limitate, iar opoziția față de un asemenea curs nu a atins deocamdată un nivel critic. […]
THE INSIDER: Cum pătrunde propaganda Kremlinului în segmentul leton de pe Telegram
După ce în Letonia a fost interzisă retransmiterea posturilor rusești de televiziune, principalul instrument de răspândire a propagandei de la Kremlin a devenit aplicația Telegram. Potrivit datelor The Insider, o treime dintre canalele socio-politice de pe segmentul leton de TG sunt controlate de propagandiști ruși, care se prezintă drept cetățeni letoni indignați de situația din țară. Ei scriu cum se înrăutățește viața populației și cum sancțiunile împotriva Rusiei afectează Țările Baltice. Ca alternativă, aceștia propun apropierea de Rusia, deschiderea frontierei și renunțarea la susținerea Ucrainei.
Rețeaua de publicații proruse pe Telegram reprezintă o treime din conținutul socio-politic de pe segmentul leton al Telegramului și conține 65 de canale de limbă rusă. În Letonia există în total 211 publicații și sunt înregistrați 513 mii de utilizatori de Telegram, potrivit datelor Telemetr.io. Toate aceste publicații sunt în limba rusă, o parte fiind anonime. Cele mai mari au legătură cu Russia Today – Rossia Segodnia și sunt moderate din redacție, de jurnaliști RT și experții lor permanenți. Cel puțin unul dintre canale a făcut parte din rețeaua de dezinformare a lui Evghenii Prigojin. Coordonatorii celor mai mari cinci publicații nu se mai află de mult timp în Letonia. Ei au fugit din țară – unii în Rusia, alții în Belarus. De acolo, propagandiștii critică politica autorităților letone din numele „cetățenilor indignați”. Toate aceste publicații distribuie în mod constat conținutul propagandiștilor ruși, cum ar fi Margarita Simonyan, sau chiar al site-urilor pro-putere din Belarus. Aceștia promovează aceleași narațiuni, în concordanță cu declarațiile Kremlinului: că sunt persecutați vorbitorii de limbă rusă, că nazismul ia amploare în statele Baltice, că viața oamenilor se înrăutățește iar populația sărăcește. Cauza tuturor acestor probleme este că banii sunt cheltuiți pentru războiul cu Ucraina.
Cel mai mare canal, cu 30 de mii de abonați, este condus de fostul deputat în Seimul leton Aleksei Roslikov, o figură odioasă în Letonia. El are 42 de ani și e fost om de afaceri. […] Roslikov a devenit deputat în Seim, apoi în Consiliul municipal din Riga. În prezent, în Letonia a fost deschis un dosar penal în privința acestuia pentru „incitare la ură interetnică”. Pe 5 iunie 2025, în cadrul declarațiilor în Seim, el a făcut un gest indecent și și-a încheiat discursul în limba rusă cu fraza: „Suntem mai mulți, limba noastră este rusa”. În primăvara anului 2026, Roslikov a plecat în Belarus, de unde își moderează publicațiile pe Telegram, și intenționează să candideze din nou pentru Seim. Potențialilor alegători le promite că dacă va câștiga în alegeri va reveni în Letonia datorită imunității parlamentare și va anula toate sancțiunile împotriva Rusiei.
[…] Un alt canal, Baltnews, aparține redacției agenției de stat ruse Rossia Segodnia. Publicația are 24 de mii de abonați. La prima vedere pare o simplă pagină de știri din Letonia. […] Publicația scrie că din cauza ajutorului financiar pentru Ucraina, populația din Letonia o duce mai rău, în țară ar înflori rusofobia, iar din această cauză vorbitorii de limbă rusă ar fi nevoiți să emigreze. Un accent aparte se pune pe faptul că țările vecine nu ar respecta Letonia. […] Canalul TG „Antifasciștii din Baltica” are 20 de mii de abonați. Organizația și pagina sa au fost înființate în noiembrie 2022 și sunt conduse de Serghei Vasiliev. Publicația acuză autoritățile letone de nazism și rusofobie. Vasiliev numește Letonia „teritoriu ocupat temporar de NATO”. În privința acestuia și a altor câtorva persoane sunt inițiate dosare penale privind colectarea de informații pentru FSB. […] Din această rețea mai fac parte și canale mai mici de Telegram, dar cu un background interesant. De exemplu wagner-baltika. Acesta este similar cu cele din rețeaua lui Evghenii Prigojin, fondatorul Grupului de mercenari Wagner. Publicația are doar 1200 de abonați, însă multe postări: de la 1 ianuarie 2025, pe această pagină au fost publicate peste 66 de mii de știri.
