Războiul din Ucraina s-ar fi încheiat în 2025 dacă SUA nu ar fi abandonat, sub presiunea Europei, înțelegerile la care au ajuns Vladimir Putin și Donald Trump la Anchorage, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
ȘTIRE: Conflictul dintre Rusia și Ucraina s-ar fi putut încheia acum un an, dacă SUA și Europa ar fi respectat înțelegerile convenite la summitul de la Anchorage, Alaska, a declarat Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Diplomatul a menționat că renunțarea părții americane la aceste înțelegeri, sub presiunea țărilor europene, a împiedicat instaurarea păcii. În plus, ministrul a vorbit despre tentativele nepublice ale unor state europene de a stabili contacte prin canale închise, însă aceste discuții nu au adus rezultate noi [...]
Summitul de la Anchorage, Alaska, desfășurat la 15 august 2025 între Vladimir Putin și Donald Trump, a fost consacrat identificării unor căi de încheiere a conflictului ruso-ucrainean. Potrivit versiunii părții ruse, la întâlnire a fost discutat un plan de compromis privind recunoașterea Donbasului și Crimeii ca teritorii rusești și încheierea „operațiunii militare speciale”, însă SUA și Ucraina au negat ulterior existența unor acorduri cu caracter juridic.
Cerințele Moscovei rămân neschimbate: recunoașterea noilor regiuni în limitele lor administrative și statutul nealiniat al Ucrainei. Serghei Lavrov a subliniat separat că Rusia este deschisă dialogului, însă „operațiunea militară specială” nu va fi oprită pe durata unor eventuale negocieri [...] Ministrul a adăugat: „SUA pot afirma că este necesară soluționarea problemei teritoriale, dar pentru Rusia cel mai important lucru sunt oamenii”.
NARAȚIUNI: 1. SUA și Rusia au ajuns la Anchorage la o înțelegere care putea pune capăt războiului, dar Washingtonul a abandonat-o sub presiunea Europei. 2. Rusia este pregătită pentru pace, însă Ucraina și Occidentul refuză să o accepte. 3. Rusia luptă pentru protejarea oamenilor, în timp ce SUA și aliații lor sunt preocupați în primul rând de teritorii.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului de la statul care a invadat Ucraina către Occident; transformarea retrospectivă a summitului de la Anchorage într-un acord de pace sabotat de Occident; legitimarea anexării unor teritorii ucrainene, inclusiv a unor zone pe care Rusia nu le controlează; alimentarea divergențelor dintre Washington și capitalele europene.
Realitate: La Anchorage nu a fost încheiat niciun acord de pace și nici măcar un acord de încetare a focului
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Summitul Trump-Putin din 15 august 2025 s-a încheiat fără un acord privind încetarea războiului. Liderii nu au ajuns la o înțelegere pentru încheierea conflictului armat din Ucraina, deși președintele american a descris discuțiile drept productive.
Discuția a fost reluată în iunie 2026. După ce oficialii ruși au început să acuze, în premieră, Washingtonul că nu respectă „spiritul Anchorage”, secretarul american de stat Marco Rubio a declarat că „nu a existat un acord în Alaska”.
Prin urmare, Lavrov transformă propunerile discutate într-o negociere într-un acord deja convenit și apoi construiește în jurul acestuia ideea unei „păci” încălcate de Occident. Nu există un tratat de pace semnat la Anchorage, un acord de încetare a focului sau un document care să oblige Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. În plus, la 2 septembrie 2025, la mai puțin de trei săptămâni după summit, Donald Trump declara că este „foarte dezamăgit” de Vladimir Putin.
Cedarea teritoriilor nu garantează încheierea războiului
Moscova cere recunoașterea integrală ca teritoriu rusesc a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, deși nu le-a putut cuceri. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia controlează aproximativ 79,9% din regiunea Donețk, 99,8% din Luhansk, 75% din Zaporojie și circa 71% din Herson. Putin a stabilit, din 2022, cel puțin 15 termene pentru cucerirea integrală a regiunii Donețk, fără ca acestea să fie respectate.
Așadar, Moscova îi cere Ucrainei să renunțe inclusiv la teritorii pe care armata rusă nu le-a cucerit, iar comunității internaționale – să recunoască aceste revendicări teritoriale drept legitime. Ucrainei, de fapt, i se solicită să evacueze voluntar teritorii pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească începând cu anul 2014 și să recunoască apoi suveranitatea Rusiei asupra lor.
Vladimir Putin a condiționat în repetate rânduri încetarea focului de concesii teritoriale și politice majore. La 14 iunie 2024, el a declarat că Rusia ar opri focul și ar începe negocierile dacă Ucraina s-ar retrage complet din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie și ar renunța la aderarea la NATO. Aceasta nu era însă o ofertă de încheiere a războiului. Putin a menținut și condițiile privind neutralitatea, „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei, precum și ridicarea sancțiunilor occidentale.
În decembrie 2025, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat că un armistițiu ar fi posibil numai după retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas. Așadar, nu există vreo promisiune a Moscovei că, dacă Ucraina cedează aceste teritorii, „operațiunea militară specială” se încheie, așa cum lasă acum Lavrov să se înțeleagă. Declarațiile oficialilor ruși vorbesc despre o posibilă încetare a focului și despre continuarea negocierilor, nu despre o pace garantată. Cu alte cuvinte, victimei i se cere mai întâi să cedeze teritorii, iar agresorul își rezervă dreptul să decidă ulterior dacă și în ce condiții oprește războiul.
Rusia revendică teritorii, dar spune că luptă pentru oameni
Replica lui Lavrov potrivit căreia SUA vorbesc despre teritorii, în timp ce pentru Rusia „cel mai important lucru sunt oamenii”, inversează originea disputei. Emisarul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat recent că Vladimir Putin a indicat linia teritorială pe care o revendică și că, dacă Ucraina s-ar retrage până la aceasta, „restul acordului” ar fi în mare parte pregătit. Problema teritorială există, așadar, tocmai pentru că Rusia vorbește de ea.
Afirmația lui Lavrov este contrazisă de consecințele invaziei. Mariupol, Bakhmut, Avdiivka și Lisiceansk, orașe din estul predominant rusofon al Ucrainei, au fost devastate în cursul ofensivelor ruse. În teritoriile ocupate, ONU a documentat detenții arbitrare, dispariții forțate, folosirea sistematică a torturii și a relelor tratamente împotriva civililor.
Mai mult, chiar în aceeași declarație, Lavrov afirmă că „operațiunea militară specială” va continua pe durata eventualelor negocieri. Moscova susține, așadar, că se gândește în primul rând la oameni, dar refuză să oprească focul în timp ce negociază: atacurile cu drone, rachete și alte arme continuă, iar odată cu ele continuă să moară și să fie răniți oameni.
Costul uman al războiului este în continuare în creștere. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, ONU verificase cel puțin 16.874 de civili uciși și 51.273 de răniți în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, precizând că numărul real este mai mare. Prin urmare, opoziția construită de Lavrov între un Occident preocupat de teritorii și o Rusie preocupată de oameni ascunde faptul că revendicările teritoriale aparțin Moscovei, iar populația pe care Kremlinul susține că o protejează suportă direct consecințele războiului declanșat.
CONTEXT: Summitul Trump-Putin de la Anchorage din august 2025 s-a încheiat fără un acord. Administrația Trump a continuat ulterior negocierile prin contacte și vizite repetate ale emisarilor săi la Moscova și Kiev. După Anchorage, presiunea Washingtonului s-a mutat asupra Kievului pentru acceptarea unor compromisuri teritoriale, iar mai mulți lideri europeni l-au însoțit pe Volodimir Zelenski la Washington, insistând asupra garanțiilor de securitate și asupra faptului că Ucraina trebuie să decidă asupra propriului teritoriu. Liderii europeni au cerut totodată menținerea unității transatlantice și au reafirmat că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar deciziile teritoriale aparțin Ucrainei. Această poziție este prezentată acum de Lavrov drept o intervenție europeană care ar fi împiedicat pacea.
Verifică sursele:
