Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus el generalilor.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
Kievul avertizează că în Europa se instalează oboseala față de război, care riscă să condamne Ucraina la „sufocare lentă”.
Companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine” – afirmă experții americani.
Fastuoase întâlniri față în față ale lui Putin cu jurnaliștii s-au organizat în fiecare an, începând din 2001, cu excepția perioadei 2008-2012, când el a ocupat funcția de prim-ministru, rămânând stăpânul de facto al Rusiei, în timp ce de la Kremlin conducea, formal, Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai docile personaje din anturajul său.
Fondatorul acestuia, „un clovn, din mamă rusoaică și tată procuror”, Vladimir Jirinovski, spunea că România e populată de țigani italieni și amenința Republica Moldova cu o baie de sânge.
Ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Oleksandra Matviciuk și-a scris discursul de acceptare a Nobelului la lumina lumânărilor.
Președintele Vladimir Putin susține că Moscova ar trebui, probabil, să se gândească la adoptarea „ideilor dezvoltate de americani, pentru a-și asigura propria securitate”.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina, pentru a evita să se plaseze de partea greșită a istoriei.
Sectorul a fost puternic afectat de sancțiunile occidentale, adoptate după ce trupele ruse au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
Peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, pe 24 februarie – afirmă șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Acum 10 zile, Papa Francisc și-a reiterat disponibilitatea de a face tot ce este posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Aceasta „va proteja copiii noștri și viitorul țării împotriva întunericului răspândit de Statele Unite și de țările europene " - susţine preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, Viaceslav Volodin.
Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Andrei Soldatov este jurnalist de investigație, unul din cei mai buni cunoscători ai serviciilor secrete ruse, pus pe lista neagră de regimul lui Putin și obligat să aleagă exilul. Recent a apărut versiunea românească a cărții sale „Compatrioții: Istoria brutală și haotică a exilaților, emigranților și agenților ruși din străinătate”. O discuție despre operațiunile clandestine, măsurile active și asasinatele politice din ultimul secol și din prezent.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Rusia, care a găzduit competiția acum patru ani, a fost exclusă de la Cupa Mondială FIFA 2022, după ce, pe 24 februarie, trupele sale au invadat Ucraina.
Viaceslav Igorevici Penciukov provine din regiunea rusofonă Donețk, o zonă din estul Ucrainei recent anexată de Rusia, printr-un decret al președintelui Vladimir Putin.
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Kievul acuză Moscova că mobilizează tot mai mulți recruți și aduce tot mai multe arme în Ucraina.
Potrivit media internaționale, această absență de la cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei de COVID-19 ilustrează izolarea tot mai mare a Moscovei pe scena internațională, cauzată de intrarea trupelor sale în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.
Donează
