Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Andrei Soldatov este jurnalist de investigație, unul din cei mai buni cunoscători ai serviciilor secrete ruse, pus pe lista neagră de regimul lui Putin și obligat să aleagă exilul. Recent a apărut versiunea românească a cărții sale „Compatrioții: Istoria brutală și haotică a exilaților, emigranților și agenților ruși din străinătate”. O discuție despre operațiunile clandestine, măsurile active și asasinatele politice din ultimul secol și din prezent.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Rusia, care a găzduit competiția acum patru ani, a fost exclusă de la Cupa Mondială FIFA 2022, după ce, pe 24 februarie, trupele sale au invadat Ucraina.
Viaceslav Igorevici Penciukov provine din regiunea rusofonă Donețk, o zonă din estul Ucrainei recent anexată de Rusia, printr-un decret al președintelui Vladimir Putin.
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Kievul acuză Moscova că mobilizează tot mai mulți recruți și aduce tot mai multe arme în Ucraina.
Potrivit media internaționale, această absență de la cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei de COVID-19 ilustrează izolarea tot mai mare a Moscovei pe scena internațională, cauzată de intrarea trupelor sale în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.
Joe Biden îl va întâlni și pe omologul său chinez pentru a discuta problema Taiwanului și celelalte disensiuni din relațiile bilaterale.
Preotul Mihail Vasiliev le îndemna pe rusoaice să facă mai mulți copii, ca să-și aline durerea dacă unii dintre ei ar fi uciși în Ucraina.
Magnatul Evgheni Prigojin tocmai a deschis un sediu oficial pentru armata sa de mercenari, pe care a creat-o ca să lupte în Ucraina.
În zonă se învârt personaje în uniforme de camuflaj.
Statul Major ucrainean afirmă că rușii continuă să bombardeze clădiri civile și infrastructura critică a țării.
Printre beneficiari ar fi Djibuti, Somalia și Sudan.
El mai pretinde că Moscova se luptă în Ucraina cu „naziști nebuni, dependenți de droguri”, susținuți de occidentali „cărora le curge salivă pe bărbie, din cauza degenerării.”
În 2017, el a fost condamnat la nouă ani și șase luni de închisoare, pentru corupție și spălare de bani.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Țara sa e sigura lovită vreodată de bomba atomică, în august 1945, când armata americană a pus capăt războiului din Pacific distrugând orașele nipone Hiroshima și Nagasaki.
Cei doi sunt cunoscuți pentru relațiile cordiale de pe vremea când Berlusconi a fost premierul Italiei.
Legislația rusă prevede, în astfel de cazuri, întărirea măsurilor de securitate, interzicerea adunărilor publice, evacuarea companiilor strategice, interdicția de părăsi teritoriile în cauză, internarea populației, cenzura in telecomunicații etc.
Ministerul ucrainean de externe spune că este un nou exemplu al crimelor comise de conducerea rusă împotriva statului ucrainean și a ucrainenilor.
Un veritabil tabu al relațiilor internaționale, despre care liderii responsabili căutau să nu vorbească niciodată în timpuri de criză, „argumentul” atomic a devenit o banalitate a retoricii rusești a ultimilor ani. Cu o cultură profesională aproximativă, la baza căreia stau manualele operative și o serie de legende eroizante, confecționate de propaganda sovietică, convins că reținerea nu este decât un semn al fricii, dar mai ales lipsit de orice fel de rafinament intelectual, Putin a reușit să bagatelizeze amenințarea nucleară, semn că nu are întotdeauna o bună proprietate a termenilor pe care îi folosește.
Donează
