Magnatul Evgheni Prigojin tocmai a deschis un sediu oficial pentru armata sa de mercenari, pe care a creat-o ca să lupte în Ucraina.
În zonă se învârt personaje în uniforme de camuflaj.
Statul Major ucrainean afirmă că rușii continuă să bombardeze clădiri civile și infrastructura critică a țării.
Printre beneficiari ar fi Djibuti, Somalia și Sudan.
El mai pretinde că Moscova se luptă în Ucraina cu „naziști nebuni, dependenți de droguri”, susținuți de occidentali „cărora le curge salivă pe bărbie, din cauza degenerării.”
În 2017, el a fost condamnat la nouă ani și șase luni de închisoare, pentru corupție și spălare de bani.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Țara sa e sigura lovită vreodată de bomba atomică, în august 1945, când armata americană a pus capăt războiului din Pacific distrugând orașele nipone Hiroshima și Nagasaki.
Cei doi sunt cunoscuți pentru relațiile cordiale de pe vremea când Berlusconi a fost premierul Italiei.
Legislația rusă prevede, în astfel de cazuri, întărirea măsurilor de securitate, interzicerea adunărilor publice, evacuarea companiilor strategice, interdicția de părăsi teritoriile în cauză, internarea populației, cenzura in telecomunicații etc.
Ministerul ucrainean de externe spune că este un nou exemplu al crimelor comise de conducerea rusă împotriva statului ucrainean și a ucrainenilor.
Un veritabil tabu al relațiilor internaționale, despre care liderii responsabili căutau să nu vorbească niciodată în timpuri de criză, „argumentul” atomic a devenit o banalitate a retoricii rusești a ultimilor ani. Cu o cultură profesională aproximativă, la baza căreia stau manualele operative și o serie de legende eroizante, confecționate de propaganda sovietică, convins că reținerea nu este decât un semn al fricii, dar mai ales lipsit de orice fel de rafinament intelectual, Putin a reușit să bagatelizeze amenințarea nucleară, semn că nu are întotdeauna o bună proprietate a termenilor pe care îi folosește.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Kremlinul spune că aşteaptă de la liderul turc o ofertă concretă privind medierea în conflictul din Ucraina.
Rusia a anexat săptămâna trecută 15% din Ucraina – provinciile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie iar Putin a ordonat mobilizare parțială, prima după 1941. Propaganda de război, dezinformarea și discursul instigator la ură contribuie la escaladarea conflictului.
Liderul de la Kremlin îi critică însă pe oamenii politici care vor să plafoneze prețul petrolului rusesc.
„Eu și familia mea am plecat definitiv” - a scris el pe Twitter.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Principalul său aliat, președintele autoritar belarus Alexander Lukașenko, i-a dăruit de ziua lui un tractor.
Deşi media internaţionale scriu că e un premiu simbolic, în plin război în Ucraina, Comitetul Nobel precizează că acesta nu este îndreptat împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a împlinit, vineri, 7 octombrie, 70 de ani.
Moscova acuză autoritățile kazahe că nu și-au onorat promisiunea de a-l expulza pe ambasadorul ucrainean, Petro Vrublevski, care îndemnase la „uciderea” rușilor.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
În teren, luptele continuă, iar Ucraina a revendicat noi victorii asupra trupelor ruse.
Precedată, la sfârșitul lunii trecute, de pseudo-referendumuri organizate în grabă și trecută, formal, prin Parlamentul bicameral rus, anexarea a fost respinsă de majoritatea copleșitoare a statelor lumii, care au promis că nu vor recunoaște niciodată noua așa-zisă graniță dintre Rusia și Ucraina.
Agenția ONU pentru control nuclear încearcă să protejeze centrala de luptele din zonă pentru a împiedica un accident nuclear.
El e arestat din aprilie, după ce a criticat, în repetate rânduri, invadarea Ucrainei.
Mulți din cei care n-au fugit din țară caută sfaturi pentru a evita înrolarea, făcută adesea abuziv.
Presa rusă însăși scria despre el că e „deosebit de crud și deosebit de prost.”
Donează
