Kremlinul, spun analiștii, a făcut din consolidarea capacităților militare piatra de temelie a ambițiilor sale geopolitice, iar Putin, de peste două decenii la putere, avea nevoie de parada de pe 9 mai pentru a-și relegitima, simbolic, regimul înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
Moscova îşi consolidează, astfel, prezenţa militară în Armenia, aliata şi protejata sa tradiţională, unde are, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
Luna trecută, într-o discuție telefonică, președintele american, Joe Biden, i-a propus omologului rus, Vladimir Putin, o întâlnire față în față, pe teren neutru, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane.
Și proiectul e întârziat, fiindcă Rosatom nu răspunde, deocamdată, criteriilor de securitate în domeniu prevăzute în Uniunea Europeană.
Vizibil slăbit şi cu craniul ras, Navalnîi a făcut a o depoziţie prin videoconferinţă în procesul de defăimare pe care i l-a intentat un veteran din al doilea război mondial şi în care a primit o amendă de 850.000 ruble (echivalentul a circa 9.400 de euro).
Procurorii vor 16 ani de detenție pentru șeful bandei, fostul reponsabil al brigăzii antidrog din vestul Moscovei, Igor Liahoveț, câte 12 pentru trei foști subordonați ai acestuia și șapte pentru un al patrulea, care și-a mărturisit faptele.
Rusia practică o activitate diplomatică de tip clasic, în limitele legii, în timp ce alți diplomați acreditați la București se amestecă în treburile interne ale României, afirmă ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, într-un discurs ce reia narațiunile false prin care Kremlinul caută să se victimizeze.
El le-a cerut rușilor să pună capăt provocărilor și europenilor să evite confruntarea permanentă cu un vecin care-i percepe drept adversari.
Comentatorii afirmă că ruşilor le-a ridicat mingea la fileu însuşi preşedintele ceh, Milos Zeman, cotat drept un pro-moscovit impenintent
Veteran al stângii cehe și fost comunist cehoslovac în deceniile de dictatură a partidului unic pro-sovietic, Zeman are, la 76 de ani, un lung palmares de plecăciuni către Moscova.
Cedările ar include crearea unei baze militare ruseşti în ţară şi renunţarea la moneda naţională, rubla belarusă, în favoarea celei ruseşti.
Potrivit organizațiilor civice, cele mai multe arestări, aproape 700, au fost operate la Sankt-Petersburg, marele oraș din nord-vestul țării, în timp ce la Moscova protestele s-au desfășurat mai curând fără incidente.
În pofida dezmințirilor sale repetate, Moscova e considerată de aproape toți analiștii protectoarea politică, militară și financiară a rebelilor pro-ruși din Donbas.
Ea a declarat că americanii urmăresc îndeaproape situația din Belarus și cer eliberarea imediată a tuturor deținuților politici de acolo.
Pașinian s-a plasat în izolare înaintea întânirii cu Putin, care, de la declanșarea pandemiei, a lucrat luni în șir la reședința sa de la Novo-Ogariovo, unde n-a primit decât rareori vizitatori, aleși cu grijă și testați anti-COVID.
Un sondaj sociologic relevă că mai puțin de un rus din trei mai are încredere în liderul de la Kremlin.
Anterior, autorităţile ruse au anunţat 'încetinirea' funcţionării Twitter în ţară şi au acuzat reţeaua de socializare americană că refuză să suprime conţinuturi pe care oamenii regimului le consideră ilegale.
După declanșarea pandemiei de COVID-19, la Kremlin s-a creat un întreg sistem de protecție sanitară pentru șeful statului, care a costat câteva miliarde de ruble.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Propaganda rusească împotriva lui Biden, după declarațiile dure făcute de acesta cu privire la Vladimir Putin, este rezumată de Novoya Gazeta, una dintre puținele publicații independente de la Moscova.
Unul dintre liderii opoziţiei, Ilia Iaşin, i-a cerut Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General să tragă la răspundere persoanele responsabile de organizarea concertului, pentru încălcarea normelor sanitare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliştilor că nu cunoaşte opinia preşedintelui Vladimir Putin, fost agent KGB, pe această temă.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Atunci când vorbim despre influența Rusiei, Serbia este un caz interesant de analizat datorită opiniei publice pro-ruse deja formate. E suficient să ne uităm la cotidienele din Serbia, unde îl vedem adesea pe Vladimir Putin pe prima pagină, și la mass-media sârbească, care vorbește adesea despre Rusia, pentru a ne crea impresia că narațiunea pro-rusă este creată de ziariștii și editorii sârbi.
În timp ce șeful diplomației europene se afla la Moscova, într-o vizită nu lipsită de controverse, Rusia a anunțat expulzarea a trei diplomați europeni. A fost o umilință publică, care i-a înfuriat pe mulți.
