Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Ucraina se pregătea să atace trupele rusești și belaruse în ziua lansării „operațiunii militare speciale” a Rusiei, susține președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko. Narațiunea falsă a fost preluată de presa din Rusia și Belarus.
Vizita celor trei șefi de guvern din țări slave ex-comuniste, astăzi membre ale NATO și Uniunii Europene, survine într-un moment în care, potrivit oficialilor ucraineni, Kievul e sub stare de asediu.
Și liderii G7 pregătesc un nou val de sancțiuni economice împotriva Moscovei – afirmă Ministerul britanic al Comerțului
Imediat după invadarea, pe 24 februarie, a Ucrainei vecine, Consiliul Europei a decis să suspende participarea Rusiei la organismele sale.
Jurnaliștii ruși independenți scriu despre valul masiv de emigrări, comparabil cu cel din 1917, continuă să informeze despre „operațiunea specială” și încearcă să combată propaganda masivă promovată agresiv pe canalele federale.
România trebuie să își proclame neutralitatea față de conflictul din Ucraina, afirmă controversatul fost-ministru de externe și condamnat penal, Adrian Severin. Într-o scrisoare adresată autorităților române, Severin, care în ultimii ani a promovat teze suveraniste și anti-occidentale similare cu cele care apar în narațiunile răspândite de Rusia, reia și unele teze ale propagandei de război a Rusiei.
Refugiații ucraineni au un comportament obraznic față de moldoveni, încearcă să-și impună viziunile politice și încalcă legea, potrivit presei ruse care mai scrie și că autoritățile de la Kiev ar intenționa să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei.
Ucrainenii afirmă că negocierile cu ruşii sunt dure, mai cu seamă din cauza diferenţei prea mari între cele două sisteme politice
Exercițiile maritime, aeriene, amfibii și terestre se desfășoară pe porțiuni întinse din teritoriul norvegian, dar rămân la sute de kilometri de frontiera dintre Rusia și Norvegia.
FMI apreciază că scăderea minimă va fi de 10 procente în 2022, cu condiția ca luptelor să li se pună capăt rapid.
Declarați indezirabili, sub acuzația că au încălcat Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, aceștia trebuie să plece în termen de 72 de ore.
La București, șeful diplomației italiene Luigi Di Maio a mulțumit României pentru solidaritatea şi sprijinul arătate celor care s-au refugiat din calea războiului din Ucraina.
Vizate de procurori ar fi branduri celebre, cele mai multe din Statele Unite, precum Coca-Cola, McDonald's, Procter & Gamble, IBM sau Yum Brands, firma-mamă a lanțurilor de restaurante KFC și Pizza Hut.
Mulți dintre aceștia au facilitat și au beneficiat nemijlocit de acțiunile ilegale ale Kremlinului încă din 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
De la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, regimul comunist chinez s-a ferit să condamne politica președintelui rus, Vladimir Putin, și nu i-a cerut acestuia să-și retragă trupele.
Într-o scrisoare deschisă, comunitatea elenă avertizează că este în desfăşurare "un genocid al grecilor din Ucraina comis de Federaţia Rusă".
Măsurile fac parte dintr-un al patrulea set de sancţiuni ale UE împotriva Moscovei, care urmează să includă şi retragerea statutului naţiunii celei mai favorizate Rusiei, deschizând calea pentru impunerea de taxe asupra importurilor de produse ruseşti.
În laboratoarele biologice din Ucraina erau realizate experimente asupra liliecilor pentru a produce coronavirusul, scrie presa din Rusia. Narațiunea se încadrează în meta-narațiunea privind laboratoarele biologice, în care cu sprijinul SUA s-ar dezvolta arme de distrugere în masa.
Ucraina continuă să importe hidrocaburi din Ungaria, Slovacia și Polonia vecine.
Edilul de la Melitopol, Ivan Fedorov, refuzase să colaboreze cu forțele de ocupație rusești
În total, din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, cel puțin 14.700 de persoane au fost arestate în urma manifestațiilor împotriva conflictului – afirmă ONG-ul rusesc OVD-Info, specializat în monitorizarea demonstrațiilor.
Între timp, președinția Franței susține că acuzațiile lui Vladimir Putin de „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar de către forțele ucrainene, care ar folosi civili drept „scuturi umane”, sunt „minciuni”.
Acest război declanşat împotriva Ucrainei a produs cu certitudine un rezultat clar şi acesta este unitatea NATO şi hotărârea Aliaţilor de a sta şi de a se apăra împreună – a precizat și preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Ambele firme invocă incertitudinile privind siguranța aparatelor lor.
În ceea ce privește gestionarea conflictelor de către președintele rus, Vladimir Putin, 61% au o părere negativă.
Facebook și Instagram permit difuzarea unor apeluri gen "moarte invadatorilor ruși!" în numeroase țări din centrul și estul Europei, care, de-a lungul istoriei, au fost, fără excepție, victime ale imperialismului rusesc, fie acesta țarist, sovietic sau post-sovietic.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este dispus să discute cu Rusia despre Donbass și Crimeea pentru a pune capăt conflictului, potrivit presei rusești, care continuă să distribuie narațiuni false pe fondul războiului ruso-ucrainean.
Luna aceasta, în premieră, suedezii care doresc admiterea ţării lor în NATO au devenit majoritari.
Șeful diplomației de la Kiev deplânge lipsa de progrese în ce privește încetarea focului, iar omologul său de la Moscova afirmă că Rusia este pregătită să continue negocierile în cadrul formatului existent în Belarus și avertizează Occidentul că livrările de arme către Ucraina sunt "periculoase".
