RĂZBOI ÎN UCRAINA: Finlanda reziliază un contract cu rușii

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Finlanda reziliază un contract cu rușii
© EPA-EFE/Fennovoima HANDOUT HANDOUT EDITORIAL USE ONLY/NO SALES   |   O fotografie pusă la dispoziție de Fennovoima arată clădirea administrației Fennovoima cu zona de sprijin a amplasamentului Hanhikivi 1 în fundal, în Pyhajoki, Finlanda, 11 noiembrie 2021 (reeditat pe 02 mai 2022).

Autoritățile de la Helsinki au anunțat, luni, că reziliază un contract cu grupul rus Rosatom, privind construirea unui reactor nuclear în nordul Finlandei, la Pyhäjoki, pe malul Mării Baltice. Consorțiul finlandez Fennovoima, citat de agențiile internaționale de presă, a acuzat riscurile suplimentare pe care le implică pentru proiect invadarea Ucrainei de către Rusia, precum și întârzierile semnificative și incapacitatea Rosatom de a fixa amplasamentul reactorului Hanhikivi-1.

Răceală progresivă între Helsinki și Moscova

Luna trecută, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.  Fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, susține că, după admiterea în NATO a celor două state scandinave, nu se va mai putea vorbi despre o Baltică liberă de arme nucleare, fiindcă, mai pretinde el, echilibrul trebuie restabilit. Încă de anul trecut, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa. Finlanda a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare. 

Invazia din Ucraina i-a speriat pe finlandezi

Războiul din Ucraina a modificat atitudinea opiniei publice din Finlanda. Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă că şi finlandezii pro-aderare au devenit majoritari. Presiunea din societate i-a obligat şi pe deputaţii de la Helsinki să includă dosarul NATO pe agenda dezbaterilor parlamentare. Finlanda, care are o frontieră de 1.300 de kilometri cu Rusia, a fost ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice. Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de Alianţă. NATO are în prezent 30 de membri, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările din Uniune care nu au aderat şi la Alianţă sunt Finlanda, Suedia, Austria, Cipru, Irlanda și Malta. 

Timp citire: 1 min