În teorie, România nu e așa de dependentă sau conectată economic de Rusia. Relațiile comerciale sunt limitate, numărul companiilor cu capital rusesc de pe piața românească este relativ mic, iar importurile românești de petrol și gaze din Rusia sunt cu mult sub cele ale altor țări UE. De-a lungul timpului însă, oligarhi ruși, în general apropiați de Kremlin, au acaparat segmente importante din unele sectoare ale economiei românești. La aceste pârghii economice se adaugă și cele de natură politică – români care, conștient sau nu, fac jocurile Moscovei. Este o rețetă pe care Rusia a aplicat-o, începând cu anii '90, în majoritatea statelor ex-comuniste.
Săptămâna trecută, Moscova a emis o declarație similară despre o presupusă deplasare pe front a ministrului Apărării, Serghei Şoigu.
Acestea sunt arme incendiare, a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu și împotriva țintelor militare, în temeiul Convenției semnate în 1980 la Geneva.
Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.
„Victoria în războiul borșului este a noastră!” - s-a bucurat ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkacenko, după anunțul UNESCO, care a calificat drept pericilitată de invazia rusă această rețetă locală de ciorbă.
Cele mai mari rate se înregistrează în republicile baltice ex-sovietice: 22 de procente în Estonia, 20,5 în Lituania și 19 în Letonia, țări care se învecinează cu Rusia și sunt în mod special expuse, după ce au rupt legăturile comerciale cu aceasta.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, invocă o „promisiune făcută de Suedia” cu privire la extrădarea a „73 de terorişti”.
Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie spun că slăbesc cu penalități ”mașina de război” a Rusiei, dar măsurile lor par incomplete și necoordonate.
Disputa cu Moscova se suprapune crizei politice care a dus la înlăturarea guvernului de la Sofia prin moțiune de cenzură.
Ministrul de externe spune că Londra a luat cele mai severe măsuri împotriva Rusiei după invazia din Ucraina.
În jur de cinci milioane de oameni au reușit, până acum, să se întoarcă acasă, dar mulți știu că ar putea fi forțați să fugă din nou din calea luptelor.
Moscova afirmă că aproape toți luptătorii ruși și pro-ruși care au fost eliberați de ucraineni sunt răniți sau grav răniți.
Inițiativa e considerată o măsură de represalii, după ce numeroase țări occidentale au interzis difuzarea pe teritoriul lor a mass-media ruse, acuzate că sunt instrumente de „dezinformare” ale Kremlinului.
Acum mai puțin de două săptămâni, analiștii militari occidentali afirmau că armata rusă și-a întărit prezența pe insulă și a instalat sisteme de apărare suplimentare.
Nu este prima dată când Siria își manifestă sprijinul pentru teritorii secesioniste din spațiul ex-sovietic, recunoscute de Rusia ca independente.
Liderul indonezian dorește ca războiul să se încheie cât mai repede și vrea să sprijine relansarea comunicării între părți
Forțele Moscovei părăsesc avanpostul din Marea Neagră, în pofida importanței lui strategice.
Guvernul polonez a acuzat Rusia că a fost complice la criza migranților de anul trecut.
Berlinul va avea o prezență militară întărită la Marea Baltică și va începe rapid procesul de ratificare a aderării Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.
El avertizează că războiul Rusiei nu se va încheia în Ucraina.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia e „o amenințare directă” la adresa securității țărilor membre, iar președintele american, Joe Biden, a anunțat că Statele Unite își vor „întări poziția militară în Europa”.
Noul „concept strategic” al NATO, care trebuie adoptat la summitul de la Madrid, va menționa, în premieră, și „provocările” reprezentate de China comunistă.
El consideră declanşarea războiului din Ucraina „un exemplu perfect de toxicitate masculină”.
Presa rusă independentă scrie despre voluntarii fără pregătire militară trimiși de Moscova să moară în Ucraina, dar și despre rolul mercenarilor care luptă pentru ruși. Kremlinul nu este atent doar la ce se întâmplă pe front, ci și la cum le vinde rușilor din generațiile viitoare războiul: programa școlară include acum noua ideologie putinistă și povestea oficială despre războiul din Donbass.
Uniunea Europeană oferă statutul de țări candidate la aderare în baza rusofobiei acestora și, împreună cu NATO, adună o coaliție de război împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni sunt lansate de politicieni pro-ruși de la Chișinău și oficiali de la Moscova. Acestea au apărut în contextul în care Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE.
Șeful agenției spațiale ruse spune că este răspunsul la faptul că toți sateliții occidentali lucrează pentru dușmanii din Ucraina.
Deripaska a criticat războiul, dar nu și pe președintele Putin care l-a declanșat.
Social-democratul Adrian Chesnoiu e primul membru al actualului cabinet PSD-PNL-UDMR suspectat de corupție, după ce doi colegi liberali de-ai lui au fost acuzați de plagiat.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reconfigurează strategia Alianței și-i definește planurile pentru următorul deceniu.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că forţele sale au tras rachete împotriva unui depozit de arme, primite din Occident, în oraşul ucrainean Kremenciuk, iar explozia ulterioară a muniţiei ar fi declanşat, într-un centru comercial vecin, un incendiu soldat cu numeroși morți și răniți.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului latin cu cel chirilic şi rusificare, represiuni politice şi deportări.
