Uniunea Europeană i-a adăugat luni pe purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin și pe mai mulți oligarhi pe lista sa neagră de personalități ale căror active sunt înghețate și care au interdicție de călătorie din cauza sprijinului lor pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.
El speră că Minskul nu-i va autoriza pe ruși să desfășoare arme nucleare pe sol belarus și va refuza să devină un complice și un vasal al Moscovei.
Va fi drastic limitată și vânzarea de cetățenie, prin așa-numitele pașapoarte de aur, care le permit rușilor bogați, apropiați de Kremlin, să devină cetățeni ai țărilor occidentale și să aibă acces la sistemele financiare ale acestora.
Armata ucraineană a ucis peste 4.300 de soldaţi ruşi şi a capturat aproape 200 – susţine Kievul. Moscova nu a oferit cifre privind pierderile suferite de la începutul ofensivei, joi dimineaţă.
Rusia a anunţat că delegaţia sa se îndreaptă deja către Gomel – oraş belarus situat în apropierea frontierei ucrainene –, pentru a negocia o posibilă încetare a ostilităţilor cu Ucraina.
El a adăugat că, la tratativele de pace pe care Belarusul s-a oferit să le găzduiască, ucrainenii vor merge să asculte ce-are Rusia de spus și că autoritățile de la Kiev sunt gata să discute despre oprirea războiului și despre sfârșitul ocupației pe teritoriile lor.
Alți șase oameni, între care și un copil, au fost răniți.
Majoritatea sunt femei cu copii, pentru că, după instituirea Legii marţiale, bărbaţii care pot lupta nu mai au voie să părăsească ţara.
Pe lista potențialelor gazde ale negocierilor figurează și Israelul.
Joi, Consiliul European a decis să interzică exportul către Rusia al avioanelor, pieselor și echipamentelor din industria aeronautică și spațială.
În ajun, vedeta naționalei poloneze și a echipei germane Bayern Munchen, Robert Lewandowski, îndemnase la solidaritate cu victimele invaziei rusești.
Guvernul de la București urmează să demareze și procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii, catalogată de mulți experți economici drept o relicvă a Războiului Rece.
Cancelarul Olaf Scholz a apreciat că agresiunea rusească marchează o schimbare de epocă și amenință întreaga ordine postbelică a Europei.
Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va accelera desfăşurarea de militari în România, în cadrul NATO, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către armata rusă.
Potrivit celui mai recent recensământ, din 2014, alături de români, unii autodeclarați moldoveni, care însumează peste 80% din populație, în Republica Moldova trăiesc circa 180 de mii de etnici ucraineni (6,5%) și circa 110 mii de etnici ruși (4%).
Preşedinţii ţărilor NATO de pe flancul estic se întâlnesc într-un summit extraordinar la Varşovia, pentru a aborda situaţia din Ucraina după invazie.
China a refuzat să numească acţiunea Rusiei în Ucraina „invazie” sau să critice Moscova, în pofida intensificării atacurilor armate. Taiwanul, revendicat de China ca teritoriu propriu şi care s-a confruntat cu creşterea presiunii militare din partea Beijingului în ultimii doi ani, cere sancţiuni la adresa Rusiei.
Şefii de stat ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.
Statele Unite au avertizat că o invazie totală a Ucrainei pare a fi iminentă, iar imagini luate din satelit de o companie privată arată că Rusia continuă să mobilizeze trupe la graniță.
Update: Toate partidele parlamentare de la Bucureşti, atât din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, cât şi din opoziţie, USR şi AUR, au condamnat, la rândul lor, agresiunea militară rusească din Ucraina.. Autoritățile amintesc că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO și adresează tuturor cetăţenilor români un apel la calm.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
În discursul televizat pe care l-a ținut rușilor cu ocazia recunoașterii DNR și LNR – discurs care s-a dovedit a fi unul de justificare a invadării Ucrainei – Vladimir Putin s-a referit puțin la cele două republici autoproclamate și la situația din Donbass. În schimb, președintele rus a lansat un lung atac împotriva Ucrainei și a viabilității sale ca stat. El s-a folosit, în argumentația sa, de numeroase narațiuni false. Iurii Berșidskii le prezintă pe cele mai evidente pe INSIDER.ru.
Preşedintele american, Joe Biden, l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a ales să declanşeze un război premeditat, care va provoca suferinţe şi pierderi umane catastrofale.
"Dacă depozitul este distrus de loviturile de artilerie ale rușilor, praful radioactiv ar acoperi Ucraina, Belarusul şi ţările Uniunii Europene" – avertizează un responsabil din Ministerul ucrainean de Interne
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Statele Unite nu consideră că Rusia invadează Ucraina trimițând trupe în republicile separatiste Donețk și Luhansk, din Donbass, întrucât nu a adoptat sancțiuni mai severe. Narațiunea falsă e promovată de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist cu probleme penale în ale cărui texte se regăsesc cu regularitate teze similare cu cele emise de propaganda rusă.
Potrivit think-tank-ul autohton Expert Forum (EFOR), concernul rus Gazprom şi-a onorat la limită contractele cu europenii, golindu-şi din vară depozitele de înmagazinare din Europa, şi a livrat cât s-a putut de puţin pe conducte.
Preşedintele socialist venezuelean, Nicolas Maduro, declară că e alături de ruşi.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
Autorităţile spun că România este pregătită să primească peste 500 de mii de refugiaţi din Ucraina.
Moscova negociază, încă din 2019, cu sudanezii amenajarea bazei, care ar urma să găzduiască 300 de oameni, civili și militari.