Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are nevoie de avioane, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană.
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
Instituția financiară europeană a acordat Ucrainei și țărilor vecine, afectate de invazia rusă, un pachet de sprijin de două miliarde de euro; BERD subliniază importanța încetării rapide a focului.
Într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, eurodeputații mai cerut UE să întrerupă accesul băncilor rusești la sistemul financiar internațional Swift și să interzică transportul rutier și maritim de mărfuri către Rusia.
Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod constant temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.
Rusia consideră suspendarea „ilegală şi motivată politic, cu scopul de a pedepsi în mod ostentativ un stat membru suveran al ONU care duce o politică internă şi externă independentă”.
Altele sugerează că evenimente similare au avut loc şi în alte orașe ucrainene.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora SUA va trimite în Ucraina foști militari ai armatei naționale din Afghanistan. În realitate, SUA nu a trimis și nici nu va trimite militari pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
Polițiștii au spus că fac cercetări și nu au dezvăluit identitatea șoferului care şi-a izbit maşina de zid, dar media de la Bucureşti afirmă că acesta e un personaj cu oarecare notorietate.
Ungaria este unul dintre puţinele statele membre UE care a respins sancţiunile energetice contra Moscovei, în urma invadării Ucrainei.
În timpul audienței sale generale, Suveranul Pontif a deplâns și „neputința organizațiilor internaționale” în fața conflictului din Ucraina.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
În Ucraina, trăiesc 260.000 de persoane seropozitive – al doilea bilanţ din Europa după Rusia –, iar înainte de război, circa jumătate dintre ele urmau o terapie antiretrovirală.
„Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui” – a precizat Peter Szijjarto.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
Ţările vor primi sprijin specific, personalizat şi care va răspunde în timp util nevoilor lor în schimbare – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
Echipa Proekt, declarată de anul trecut organizație nedorită pe teritoriul Federație Ruse, revine cu o amplă investigație despre problemele de sănătate ale lui Vladimir Putin. The Insider scrie cum, înainte de a fi asasinat, politicianul Boris Nemțov a fost urmărit de agenți FSB implicați ulterior în otrăvirea lui Alexei Navalnîi. De asemenea, publiciștii ruși analizează șansele ca Putin să fie judecat de Tribunalul de la Haga pentru crime de război.
Partidul Progresist al lui Vučić a obținut suficiente voturi pentru a forma cu ușurință un nou guvern, împreună cu Partidul Socialist al Serbiei pe post de vioara a doua. Cu toate acestea, președintele Vučić a sugerat că este posibil ca SNS să își aleagă un alt partener de guvernare în locul Socialiștilor, astfel încât în acest moment, cea mai mare incertitudine este legată de structura viitorului cabinet de la Belgrad.
Mariupol este 90% distrus și 40% din infrastructura sa este nerecuperabilă, potrivit primarului Vadim Boitcenko.
Danezii precizează că nu vor să rupă relațiile diplomatice cu Moscova.
Diplomaţia de la Bucureşti a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei.
Sârbii au fost chemaţi duminică la urne, să desemneze un nou preşedinte, pe cei 250 de deputaţi, precum şi mai multe consilii municipale, printre care cel din capitala Belgrad.
Conflictul din Ucraina vecină, izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat miza: Orban s-a prezentat ca un protector al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de petrolul şi de gazele ruseşti.
Linda Thomas-Greenfield a subliniat, la Bucureşti, că 140 de state din ONU au condamnat Rusia şi a cerut eforturi rapide, suplimentare.
Bruxellesul condamnă în cei mai fermi termeni atrocitățile comise de forțele armate ruse în orașele ucrainene ocupate.
BERD nu a mai investit noi fonduri în Rusia după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, şi a introdus un moratoriu cu privire la noi investiţii în Belarus, după alegerile controversate din 2020.
Şi Letonia vecină a anunţat că va lua măsuri în ce privește propriile legături diplomatice cu Rusia.
Într-un discurs ţinut prin videoconferinţă, în Parlamentul României, preşedintele ucrainean a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a cerut G7, grupul celor mai mari şapte economii din lumea liberă, să impună imediat noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Suveranul Pontif a deplâns faptul că „din estul Europei, din estul de unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului” și l-a criticat implicit, în premieră, pe Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.