Primul președinte al Belarusului independent și unul dintre așa-numiții gropari ai URSS, Stanislav Șușkevici, a murit la vârsta de 87 de ani - a anunțat, miercuri, soția sa, Irina, pentru agențiile internaționale de presă. Ea și-a exprimat speranța că vor urma funeralii de stat, dar a precizat că nimeni nu a contactat-o în acest sens. Potrivit media, Șușkevici a murit după ce a fost foarte slăbit de infecția cu COVID-19, pe care o contractatase în martie. Luna trecută, soția sa dezvăluise că fostul șef al statului se află la terapie intensivă. Născut în 1934, Șușkevici era fiul unui scriitor belarus care, pe vremea lui Stalin, stătuse mulți ani într-un lagăr siberian, sub acuzația de troțkism.
Actul de deces al Uniunii Sovietice
Pe 8 decembrie 1991, la câteva luni după eșecul puciului neo-bolșevic din august, de la Moscova, îndreptat contra ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, președinții Rusiei, Boris Elțîn, Ucrainei, Leonid Kravciuk, și Belarusului, Stanislav Șușkevici, au semnat un tratat care consfințea dizolvarea URSS. Considerate nucleul dur al Uniunii Sovietice, cele trei state slave își proclamaseră, deja, independența față de Moscova, așa cum, de la Marea Baltică în Asia Centrală, făcuseră și celelalte 12 republici înglobate forțat în ceea ce, în epocă, se numea imperiul roșu.
Acuzat de corupție de viitorul dictator
În 1994, Șușkevici a demisionat din fruntea statului belarus, după ce, alături de alți demnitari de la Minsk, a fost acuzat de acte ilegale, într-un raport al șefului comisiei parlamentare anticorupție, deputatul Aleksandr Lukașenko. Acesta din urmă a câștigat, câteva luni mai târziu, alegerile prezidențiale. El e și astăzi șef al statului și e frecvent calificat drept ultimul dictator din Europa. Șușkevici a condus, până în 2018, un partid social-democat din firava opoziție belarusă. În 2012, el a anunțat că regimul succesorului său i-a interzis să iasă din țară.
