Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate. Narațiunile promovate în Moldova de Rusia sau de politicienii ori entitățile pro-ruse sunt legate în principal de război și sunt menite fie să prezinte varianta rusă cu privire la acesta, fie să discrediteze Ucraina și pe ucraineni.
Refugiații – principala țintă a dezinformărilor rusești în Moldova
Cele mai uzitate teme ale dezinformării rusești sunt cele legate de refugiații ucraineni care vin cu mașini luxoase și profită de buna primire a statului Republica Moldova, în timp ce probleme curente ale moldovenilor ar fi ignorate.
O altă temă este despre pauperizarea Republicii Moldova pe fondul primirii de refugiați, criticați că ar consuma din resursele și așa puține ale Republicii Moldova. Ultima găselniță de săptămâna trecută de la Chișinău face referire la lipsa sării de pe rafturile magazinelor, precum și penuria de combustibili care ar fi cauzată de aceeași prezență masivă a refugiaților ucraineni.
În general, toate aspectele negative și lipsurile din societate sunt puse pe umerii ucrainenilor care fug din calea bombelor lansate de ruși în timpul invaziei lor în Ucraina. Cu toate acestea, Republica Moldova începe să-și pună la punct un sistem de comunicare strategică mai eficientă pentru combaterea acestor dezinformări.
„Pe rețelele de socializare circulă un video în care autoarea declară că fiecare refugiat va primi o alocație de 15 mii de lei. Această informație este un fals! Prim-ministra Natalia Gavrilița nu a declarat acest lucru”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, Daniel Vodă, pe pagina sa de Facebook.
El a explicat că Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a anunțat că fiecare refugiat din Ucraina va primi o sumă de bani pe card bancar, acești bani vor fi oferiți în totalitate de partenerii internaționali și nicidecum din bugetul de stat al Republicii Moldova, iar acest lucru va fi comunicat în mod transparent de autoritățile Republicii Moldova.
De altfel, UE a anunțat un sprijin financiar de 20 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în timp ce ONU va oferi 120 de milioane de dolari. Asta pe lângă ajutoarele umanitare oferite individual de majoritatea țărilor europene pentru Republica Moldova.
Propagandă, fake news și dezinformări legate de război în spațiul mediatic din Republica Moldova
Dar bombardamentul mediatic al propagandei ruse în Republica Moldova consumă timp și energii, ambele putând fi canalizate în scopuri mai bune în aceste zile. Demontarea unor astfel de știri false este și ea o formă de război informațional pe care Rusia îl duce în aceste zile împotriva Republicii Moldova, într-o formă mult mai intensificată în comparație cu situația de dinaintea invaziei ruse din Ucraina.
Mai mult, comunicarea guvernamentală a transmis și o listă de știri false care circulă în aceste zile. Printre cele mai inflamatoare dezinformări se numără: Moldova ar începe să înroleze bărbați în armată și va fi implicată în războiul din Ucraina; regiunea transnistreană ar putea ataca Ucraina; misiunile diplomatice ar fi evacuate din Republica Moldova; nivelul radiaților este alarmant; nu există suficientă valută în țară; nu sunt rezerve de medicamente; există un deficit de carburanți pe piață.
Toate aceste principale dezinformări au fost lansate în special pe rețele de socializare, cu precădere platforma rusească nemoderată Telegram, și preluate de portalurile web și televiziunile prorusești.
Showbiz pentru a abate atenția de la război
În timp ce rețelele de socializare, în special Telegram și Tik Tok, abundă de fake-uri și filmulețe despre refugiații ucraineni în Republica Moldova, pe televiziuni se merge mai mult pe o „dezinformare prin omisiune”. Mai precis, în programele rusești preluate în Moldova se evită prezentarea invaziei din Ucraina. Aceasta fie este omisă din buletinele de știri, fie este foarte rar prezentată, dar doar prin prisma mesajelor Kremlinului ce țin de așa-numita „operațiune specială” de „denazificare” a unei Ucrainei sprjinite de Occident.
Telespectatorii posturilor ce retransmit programe rusești, deținute fie direct de către ruși sau de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), printre care numără Accent TV, NTV, Primul în Moldova, sunt practic hipnotizați cu programe de divertisment și ignoră consecințele războiul dus de Rusia, care deja a făcut mii de morți și a dislocat peste două milioane de refugiați de război, numai în primele două săptămâni ale conflictului.
Se încearcă astfel distragerea atenției de la atrocitățile pe care Rusia le comite în Ucraina și prezentarea unei realități paralele, în conformitate cu ceea ce Kremlinul dorește să arate în bula informațională pe care vrea să o controleze, inclusiv în Republica Moldova.
Un spațiu informațional dominat de Rusia și pro-ruși
Programele rusești sunt foarte importante în Republica Moldova, dată fiind ponderea lor pe piață. Conform unui studiu publicat în decembrie 2021 de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cetățenii din Republica Moldova se informează cel mai mult de la televizor și de pe internet. Posturile de propagandă pro-rusească NTV Moldova și Primul în Moldova dețin o cotă de 32% din piață. Astfel spus, unul din trei moldoveni se informează de la aceste posturi care servesc dezinformările Kremlinului.
Pe de altă parte, 54% dintre moldoveni citesc știri pe Facebook, iar 21% se informează de pe Tik Tok, rețea chinezească ce abundă în aceste zile de propagandă pro-Kremlin.
Până în prezent, autoritățile de la Chișinău, respectiv serviciile speciale ale Republicii Moldova, s-au limitat la a închide site-urile Sputnik Moldova și pe cele ale lui Iurie Roșca, unul dintre principalii promotori ai mesajelor Federației Ruse la Chișinău, precum și amenzi din partea Consiliul Audiovizualului mai mult simbolice de circa 100 și respectiv 500 de euro televiziunilor pro-rusești de la Chișinău.
În condiții de război în Ucraina și stare de urgență în Republica Moldova, o astfel de propagandă este unul atac direct asupra informării corecte a populației și un risc major la securitatea statului. Poate duce chiar și la destabilizarea acestuia.
Crizele care afectează Moldova și cum încearcă să le exploateze pro-rușii
Combaterea propagandei rusești este doar una dintre problemele cu care se confruntă guvernul de la Chișinău, care este forțat să gestioneze, în acest moment, crize multiple: o criză energetică cauzată de prețurile mari impuse la gaz de către Rusia, o inflație de peste 16% care generează presiuni sociale, criza refugiaților ucraineni și un război în apropierea granițelor.
Pe tot acest fundal, forțele politice pro-ruse de la Chișinău încearcă să profite de moment pentru a stârni revoltă în rândul cetățenilor pe diverse nemulțumiri sociale. Tonul a fost dat de Partidul Socialiștilor, condus în continuare de facto de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care a criticat semnarea, pe 3 martie, a cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.
Socialiștii pretind că ar fi trebuit organizat un referendum înainte de a se fi semnat cererea, deși Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat alegerile parlamentare din 11 iulie 2021 cu un program electoral de aderare a Republicii Moldova la UE și, mai mult, partide declarat pro-europene domină scena politică de la Chișinău de mai bine de un deceniu.
Integrarea europeană nu este însă pe placul Moscovei care, de altfel, a invadat în 2014 Ucraina pentru că forțele pro-europene ajunseseră la putere. Este sugestiv faptul că, în timp ce Socialiștii contestau decizia Maiei Sandu, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a anunțat că rupe orice discuții cu Chișinăul pe dosarul transnistrean, fiind indignat că nu a fost consultat pe această temă, și a cerut din comunității internaționale recunoașterea independenței republicii separatiste din stânga Nistrului.
Toate acestea arată că, și dacă e ocupată cu Ucraina, Moscova ține în continuare un ochi pe Republica Moldova și încă deține suficiente pârghii prin care, dacă dorește, poate să o destabilizeze într-un moment extrem de vulnerabil.
