Ucraina și-a abandonat cetățenii care s-au refugiat în afara țării, iar autoritățile de la Chișinău nu au grijă de refugiații care au ajuns în Moldova, scrie donbasstoday.ru. Narațiunea este aruncată pe piață după ce, anterior, refugiații ucraineni au fost ținta unei campanii menite să îi discrediteze. În realitate, organizațiile și lideri internaționali au salutat modul în care s-au mobilizat autoritățile de la Chișinău și cetățenii moldoveni pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că președinta Maia Sandu este dispusă să unească Republica Moldova cu România vecină și „se avântă” în NATO.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Premierul Natalia Gavrilița susține că aceștia aveau lefuri mai mici decât secretarii de stat și șefii de direcții.
Peste opt mii au venit doar joi.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Acesta se acordă pentru o perioadă de cinci zile de la momentul intrării în ţară.
„Guvernele noastre au lucrat îndeaproape pentru diminuarea impactului devastator al războiului declanșat de către Rusia” în Ucraina vecină – spune liderul de la Casa Albă, Joe Biden.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
Comuniştii şi socialiştii acuză guvernarea pro-occidentală că încalcă normele democratice.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
Ucraina vinde energie electrică Republicii Moldova, iar conducerea țării se îmbogățește în timp ce ucrainenii stau în frig și întuneric, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a întrerupt exporturile la 11 octombrie, după prima fază a atacurilor cu rachete, iar Republica Moldova este sprijinită în această criză de România.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
În octombrie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să acorde statul de candidată acestei țări cu 3,5 milioane de locuitori, afectată de sărăcie și instabilitate politică și care se confruntă cu amenințări secesioniste.
Ea crede că, în prezent, nu există o amenințare militară, ținând cont de evoluția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei.
El spune că anexarea Crimeii și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina au schimbat abordarea față de sistemul național de apărare și au determinat aprofundarea cooperării cu NATO.
Acestea afectează și Republica Moldova – subliniază ministerul de Externe.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
„Această apartenență formală la spațiul fostei Uniuni Sovietice semnalează o anumită încărcătură simbolică, care displace multor concetățeni de-ai noștri” – afirmă ministrului de Externe, Nicu Popescu.
