Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatii, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, în cadrul ceremoniei de donare a primului lot de echipamente predat prin Instrumentul European pentru Pace.
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatii, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, în cadrul ceremoniei de donare a primului lot de echipamente predat prin Instrumentul European pentru Pace.

Ce a câștigat Moldova cu summitul CPE. Mesajul transmis Kremlinului

Susține jurnalismul independent

Summitul CPE a adus, în premieră, perspectiva unei integrări europene fără reglementarea conflictului transnistrean. Moscovei i s-a transmis și mesajul că locul Moldovei e alături de democrațiile occidentale.

Republica Moldova se poate integra în UE și fără să rezolve problema Transnistriei

Reuniunea s-a desfășurat la vinăria Castel Mimi din localitatea Bulboaca, situată la 35 km de Chișinău și la 11-12 km în linie dreaptă de regiunea separatistă transnistreană controlată de Moscova, regiune pe teritoriul căreia se află aproximativ 1 500 de militari ruși pe care Moscova refuză să îi retragă de ani de zile, deși s-a angajat să facă acest lucru încă de la reuniunea OSCE de la Istanbul din 1999.

Simplul fapt că summitul Comunității Politice Europene și-a ținut lucrările atât de aproape de această regiune secesionistă pare a fi un semnal transmis Kremlinului că Republica Moldova, la fel ca și Ucraina, este un stat cu vocație europeană, nu eurasiatică.

Acest mesaj, de altfel, a fost formulat foarte de clar și de către cei mai importanți lideri europeni. Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la sosirea la summit, că Republica Moldova ar trebui să înceapă negocierile de aderare la UE până la sfârșitul acestui an. Liderul francez, Emmanuel Macron, a spus, și el, că perspectiva aderării Republicii Moldova la UE este nu doar realizabilă, ci și „un fapt care urmează a fi împlinit”. Macron a adăugat că prin prezența liderilor europeni la summitul Comunității Politice Europene s-a transmit un mesaj clar Rusiei că statele din comunitatea europeană sunt unite.

Cel mai important mesaj a fost transmis însă de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell, care a afirmat că Republica Moldova poate adera la Uniunea Europeană și fără a rezolva problema transnistreană, urmând calea Ciprului.

„Republica Moldova decide în mod independent ce se întâmplă cu regiunea transnistreană. Ciprul a devenit membru al UE având o problemă teritorială. Și Republica Moldova poate să facă acest lucru”, a spus Josep Borrell.

Este pentru prima data când un oficial din conducerea UE spune cu subiect și predicat că problema transnistreană, un conflict înghețat imediat după războiul de la Nistru din 1992 care a dus la crearea unei regiuni separatiste controlate de către Rusia, nu trebuie să devină o piedică pentru aderarea Republicii Moldova la UE și că precedentul Ciprului poate fi aplicat și în cazul Chișinăului.

De altfel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent și el la summit, s-a arătat convins că încheierea războiului din Ucraina va fi urmată de reglementarea conflictului transnistrean. Liderul de la Kiev a spus că Ucraina este gata să ofere Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru depășirea acestei crize, însă a precizat că țara sa se va implica în rezolvarea conflictului din regiunea separatistă doar dacă va exista o solicitare în acest sens din partea Chișinăului.

Ajutoare militare și de securitate pentru Republica Moldova

Securitatea este un alt subiect cheie pentru Republica Moldova. Dincolo de riscurile latente permanente care rezidă din conflictul înghețat din Transnitria, țara este ținta unui război hibrid din partea Federației Ruse și a fost vizată inclusiv de un plan de răsturnare a actualei guvernări pro-europene printr-o lovitură de stat. Totodată, Rusia ar fi intenționat, când a atacat Ucraina, să ajungă cel puțin până în Transnistria, dacă nu să captureze întreaga Republică Moldova, după cum sugerează celebra hartă de război a liderului belarus Aleksandr Lukașenko și declarația făcută, în aprilie anul trecut, de comandantul-adjunct al Districtului militar central al Rusiei, Rustam Minekaev.

Securitatea Europei în ansamblul său și amenințările generate de comportamentul agresiv al Rusiei au fost abordate cu prilejul summitului CPE, iar în context a fost notat și cazul particular al Republicii Moldova.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat de altfel că statele care au participat la reuniunea din Republica Moldova sunt țări care se apără de imperialismul rus și nu acceptă să fie colonizate de Moscova, în pofida oricăror dificultăți generate de decizia de a rezista.

„Toate aceste națiuni [...] înțeleg că atacul Rusiei împotriva Ucrainei este un atac împotriva păcii și securității din Europa și modului în care noi vrem să vedem Europa în viitor”, a spus cancelarul german. El a precizat că Republica Moldova se confruntă, în prezent, cu încercările Rusia de a destabiliza țara și apreciat, în acest context, că eforturile Chișinăului de integrare europeană, alături de cele ale Ucrainei și Georgiei, trebuie susținute de către UE.

Europenii nu se limitează doar la vorbe despre consolidarea securității Republicii Moldova. În ajunul summitului, șeful diplomației europene, Josep Borell, i-a oferit Ministerului Apărării de la Chișinău un lot de echipamente destinat Forțelor Armate.

Josep Borell a declarat că Bruxellesul va contribui în continuare la securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republica Moldova și că acesta este doar primul pas.

Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, a precizat că au fost semnate deja peste 30 de contracte pentru achiziționarea echipamentelor care vor ajuta Republica Moldova să fie o țară mult mai sigură:

„Până la finele anului curent, urmează să fie recepționate și alte echipamente precum: ambulanțe, roboți de deminare, vehicule de transport și echipamente medicale. Cele peste 80 de milioane de euro din acest pachet de suport sunt alocate pentru achiziționarea echipamentelor de logistică, comunicații și informatică.  De asemenea, asistența oferită va fi redirecționată spre achiziționarea echipamentelor de radiolocație, ceea ce va contribui la sporirea capacităților de supraveghere a spațiului aerian național.”

Tot în ajunul reuniunii la Chișinău a fost deschisă oficial Misiunea civilă de asistență a UE care are scopul de a consolida rezistența Chișinăului în fața riscurilor generate de Federația Rusă, iar în ziua summitului, aici au aterizat șase avioane militare de transport, încărcate cu arme, muniții și echipament pentru poliția din Republica Moldova, donat de Polonia.

O lovitură de imagine pentru Moldova și un mesaj transmis Moscovei de Occident

Încă nu este foarte clar spre ce anume se îndreaptă CPE, ce fel de forum sau de organizație ar putea să devină în viitor, dacă va reuși să treacă de la discuții la inițiative și rezultate concrete. Cel puțin deocamdată, Comunitatea Politică Europeană este puțin relevantă și nu poate fi considerată în niciun caz vreo anticameră (sau formă extinsă) a Uniunii Europene, ori o organizație similară în vreun fel cu Consiliul Europei.

Acestea fiind zise, nu încape îndoială că, pentru Republica Moldova, summitul s-a dovedit a fi o oportunitate și o lovitură de imagine.

Patruzeci și nouă de lideri europeni au participat, în Republica Moldova, la summitul Comunității Politice Europene, cel de-al doilea de când președintele francez, Emmanuel Macron, a inițiat acest forum pan-european. Prezența atâtor șefi de stat și de guvern – aproape toți din Europa – a fost considerată a fi, în sine, un succes pentru Chișinău, la fel ca și expunerea mediatică aproape fără precedent de care a beneficiat Republica Moldova în timpul summitului.

De altfel și președintele Maia Sandu observa, după încheierea evenimentului, că imaginea Chișinăului a fost îmbunătățită într-un timp foarte scurt și că Republica Moldova nu mai este văzută ca o zonă obscură, ci ca o viitoare membră a UE. Maia Sandu a adăugat că, în prezent, Chișinăul nu mai este singur în fața pericolelor cu care se confruntă.

Summitul i-a adus Republicii Moldova și noi promisiuni de sprijin financiar. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat majorarea cu 600 de milioane de euro, până la 1,6 miliarde de euro, a sumei prevăzute de Planul UE de redresare economică a Republicii Moldova. Este o majorare substanțială, mai ales dacă ținem cont de faptul că PIB-ul Republicii Moldova a fost în 2022 de aproximativ 14 miliarde euro. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, a promis, și el, 50 de milioane de euro, bani care vor fi dedicați sprijinirii reformelor în Republica Moldova. Și această sumă este mai semnificativă decât pare la prima vedere, având în vedere resursele financiare limitate ale Republicii Moldova (de ani de zile una dintre cele mai sărace țări din Europa), testate până la limită de problemele economice generate de pandemie, efectele războiului din Ucraina și criza energetică.

Ar mai fi de notat și o altă premieră semnificativă: securitatea spațiului aerian a fost asigurată în perioada summitului de peste 200 de militari din state NATO – francezi, britanici, români și americani – alături de militari din Republica Moldova. Așadar, summitul Comunității Politice Europene pare să fi adus un plus de valoare nu doar în relația Republicii Moldova cu UE, ci și cu NATO. Încă un semnal transmis Kremlinului că Republicii Moldova îi este rezervat pe viitoarele hărți geopolitice un alt rol decât își dorește Moscova.

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Corneliu Rusnac

Corneliu Rusnac




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Nov 2023
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
06 Nov 2023
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

Marin Gherman
Marin Gherman
04 Nov 2023
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Nov 2023