Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
„Suntem privilegiați (că) avem această relație bună cu România, care ne-a ajutat enorm.”
Parlamentul de la Chișinău a învestit, joi, un nou guvern pro-occidental.
Americanii recunosc că presupusul complot din Republica Moldova nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Prgramul cabinetului Recean reafirmă determinarea de a intra în Uniunea Europeană.
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Agențiile umanitare ale ONU vor avea nevoie de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de oameni din Ucraina și 1,7 miliarde de dolari pentru 4,2 milioane de refugiați în diferite țări din Europa de Est.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Președintele moldovean a acuzat Moscova că ar folosi cetățeni din cele două țări pentru o lovitură de stat la Chișinău..
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Autoritățile spun că s-au asigurat de lipsa oricărui pericol înainte a permite reluarea zborurilor.
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a demis-o pe Natalia Gavrilița pentru că a vrut un premier care să epureze opoziția, potrivit unei publicații pro-Kremlin. Aceasta mai afirmă și că Natalia Gavrilița ar fi fost umilită public de schimbarea neașteptată și reia mai multe narațiuni false care ar arăta că guvernarea pro-europeană de la Chișinău este dictatorială și profund anti-rusă.
Personajele cheie – premierul demisionar, Natalia Gavrilița, premierul desemnat, Dorin Recean, și președintele Maia Sandu – au spus că schimbarea s-a produs pe fondul situației de securitate tensionate. Există însă indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea reformelor și de tensiuni interne în cadrul guvernării.
Ea a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea.
Chișinăul confirmă, Bucureștiul nu.
Ministru: toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, continuă și în 2023.
Consilierul prezidențial Dorin Recean desemnat pentru funcția de premier în locul Nataliei Gavriliță.
Armata ucraineană anunțase că rachetele au survolat România și Moldova înainte de a intra în Ucraina.
Chișinăul confirmă existența unor activități destabilizatoare.
Ucraina și-a abandonat cetățenii care s-au refugiat în afara țării, iar autoritățile de la Chișinău nu au grijă de refugiații care au ajuns în Moldova, scrie donbasstoday.ru. Narațiunea este aruncată pe piață după ce, anterior, refugiații ucraineni au fost ținta unei campanii menite să îi discrediteze. În realitate, organizațiile și lideri internaționali au salutat modul în care s-au mobilizat autoritățile de la Chișinău și cetățenii moldoveni pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că președinta Maia Sandu este dispusă să unească Republica Moldova cu România vecină și „se avântă” în NATO.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Suma nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces.
Procurorii anticorupție români au lucrat în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Premierul Natalia Gavrilița susține că aceștia aveau lefuri mai mici decât secretarii de stat și șefii de direcții.