„Siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prioritatea numărul unu a Wizz Air, iar ca urmare a evoluțiilor recente din (Republica) Moldova și a riscului ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian (…), Wizz Air a luat decizia dificilă, dar responsabilă, de a suspenda toate zborurile” – precizează compania ungară.
48% dintre respondenți sunt de părere că direcția în care trebuie să meargă republica este Uniunea Europeană, iar 34% vor relații mult mai apropiate cu Rusia, după model belarus.
Oleksandr Maţievski s-a născut în perioada sovietică, pe 10 mai 1980, în actuala Republică Moldova.
Autoritățile au anunțat în ajun destructurarea unei rețele care urmărea să destabilizeze țara, sub coordonarea Moscovei
Ar exista o legătură directă între coordonatorul de la Moscova și compania militară privată rusă Wagner.
Fondatorul formațiunii e oligarhul Ilan Șor, rusofon de origine evreiască, cu triplă cetățenie, a Republicii Moldova, a Federației Ruse și a Israelului.
Anatolie Nosatîi repetă că, pentru a induce o stare de tensiune în societate, forțe interne și externe care servesc intereselor Moscovei folosesc dezinformarea și propaganda.
Casa Albă acuză Moscova că încearcă să instaleze la Chișinău un guvern pro-rus.
Media internaționale notează că e imposibil să se verifice în mod independent aceste afirmații.
Presa îi numește „Turiștii Partidului (populist pro-rus, n. red.) ȘOR” şi afirmă că numai biletele de avion au costat peste 21 de mii de euro.
Problema lingvistică și identitară a persistat de-a lungul celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cea mai importantă revendicare din timpul mișcării de eliberare națională din anii 1988-91 – recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a faptului că moldovenii fac parte din poporul român – a fost deturnată în următorii ani de politicienii din vechea nomenclatură comunistă, care au reușit să includă în Constituție sintagma „limba moldovenească” ca limbă de stat.
Teza despre cele două popoare distincte – moldovean și român – a fost readusă în discuție de presa rusă în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a votat o lege care presupune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din legislația Republicii Moldova cu „limba română”. Propaganda rusă susține că măsura – luată ca urmare a unei hotărîri a Curții Constituționale – este menită să pregătească unirea Republicii Moldova cu România.
„La această etapă, Chișinăul nu se aliniază la zece tipuri de regimuri de sancțiuni. Dar această cifră se va diminua în viitorul apropiat” – a promis ministrul de Externe, Nicu Popescu.
Măsura vizează reducerea cheltuielilor și eficientizarea utilizării banilor publici.
Acesta s-a declanșat la nici un an după ce Republica Moldova își proclamase independența față de Moscova.
Declarația adoptată de deputați susține și crearea unui tribunal special pentru crimele de război comise de ruși.
Comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 și a ajuns la circa 3,6 miliarde.
Presa de propagandă rusă reia narațiunea falsă privind masarea armatei române la granița cu Republica Moldova după ce a fost demontată de presă și dezmințită oficial de România. Mediafax, agenția de presă care a publicat știrea falsă în România, o înlocuiește fără explicații.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Firma ungară anunță că va oferi zboruri suplimentare de la Iași, din România vecină, pentru a sprijini pasagerii din Republica Moldova.
Manifestanții sunt nemulțumiți de scumpirile la căldură și curent și cer demisia președintei Maia Sandu
El dă de înțeles că nu există niciun pericol real, așa cum pretinde Moscova.
Guvernarea de la Chișinău impune sancțiuni presei ruse la indicația Occidentului, scrie rubaltic.ru, o sursă media din Rusia, afiliată Kremlinului, blocată recent în Republica Moldova. Aceasta reia narațiuni mai vechi ale propagandei ruse și pro-ruse, apărute pentru a submina eforturile Chișinăului de proteja spațiul informațional de campaniile de dezinformare menite să submineze guvernarea pro-europeană, campanii cu atât mai periculoase pentru securitate în condițiile în care Rusia pare angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova.
Moscova susține că Ucraina și alte țări europene sunt capabile de provocări.
Ministerul de Externe de la Bucureşti face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări directe la adresa securității statului.
Republica Moldova neagă că ar exista provocări dinspre Ucraina.
Guvern: „facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.”
Președintele Klaus Iohannis spune că NATO trebuie să se asigure că războiul împotriva Ucrainei este actul final al Rusiei.
Vladimir Putin a anulat un decret care afirma că suveranitatea Moldovei este baza de soluționare a problemei transnistrene.
Joe Biden a rostit un discurs înflăcărat la Varșovia pentru a sublinia determinarea Vestului în apărarea democrației.
Șeful noului guvern pro-occidental de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut demilitarizarea Transnistriei.