„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Republica Moldova își dorește să facă un schimb de teritorii cu Ucraina, cedând Transnistria în locul sudului Basarabiei și Bucovinei, potrivit unei publicații din Rusia care interpretează în cheie proprie o declarație a unui deputat din majoritatea parlamentară de la Chișinău. Sursa reia și alte narațiuni false cu privire la Republica Moldova și pune problema recunoașterii independenței Transnistriei de către Moscova.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
„Am ajuns ca, în loc să muncim, să răspundem unor acuzaţii absurde, false şi ridicole” – a declarat premierul Natalia Gavriliţă.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Uniunea Europeană a abandonat Republica Moldova, România i-a dublat tariful pentru energie, iar politica antirusească a guvernării de la Chișinău a provocat crize profunde, scrie baltnews.com. În realitate, Occidentul este cel mai mare susținător financiar al Republicii Moldova, care e afectată de criză la fel ca restul țărilor din regiune.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Ucraina așteaptă o retorică mai categorică din partea Chișinăului după atacurile rușilor.
Rusia nu este de vină pentru creșterea globală a prețurilor la energie, ci Europa tot mai lacomă care a creat „bule energetice”. Această narațiune falsă, promovată într-o publicație online din România, reia teze ale propagandei rusești și ignoră acțiunile Moscovei care au dus la situația actuală.
Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
Autoritatea Aviației Civile a Republicii Moldova a emis o directivă operațională care interzice companiilor aeriene naționale să efectueze zboruri în spațiul aerian rusesc.
Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
„Ne dorim o viteză mai mare în implementarea reformelor” - declara, în iulie, premierul Natalia Gavrilița.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Prezența militară rusă în regiunea separatistă din stânga Nistrului reprezintă piatra de temelie a securității din regiune, potrivit unei publicații pro-Kremlin. În realitate, forțele ruse au amplificat conflictul, participând la acesta, iar refuzul Moscovei de a le retrage, cum a promis, a dus la perpetuarea .
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
Șefa statului a spus că în Găgăuzia trebuie create condiții pentru a se studia limba română.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Guvernarea de la Chișinău face presiuni pentru a reduce rolul limbii ruse în societate dar și pentru a submina drepturile minorităților naționale, scrie rubaltic.ru. În realitate, în ultimii ani nu s-a schimbat practic nimic la Chișinău în ceea ce privește statutul limbii ruse – vorbitorii de română sunt nevoiți să treacă deseori la rusă când comunică cu rusofoni, în cinematografe sunt difuzate filme dublate în rusă, iar canalele TV, emisiunile și filmele rusești abundă în spațiul audio-vizual.
Republica s-a confruntat cu o inflație mai mare doar după prăbușirea leului moldovenesc, în urma crizei financiare din 1998 din Rusia.
România fost prima ţară din lume care a recunoscut statalitatea vecinului său.
„Din prima zi, oamenii din (Republica) Moldova au respins răul războiului și și-au deschis larg casele și inimile pentru copiii, femeile și bătrânii Ucrainei” – afirmă șefa statului, Maia Sandu.
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Ion Ceban i-a părăsit anul trecut pe socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992.
Guvernul pro-european PAS este vinovat de inflația mare din Republica Moldova și a adus oamenii în pragul disperării. Narațiunea falsă, care ignoră cauzele externe ale inflației, este promovată de opoziția pro-rusă de la Chișinău și publicații apropiate de aceasta. Bloknot-moldova.ru o ilustrează cu un colaj care o arată pe Maia Sandu alături de o femeie care prepară tizic, un amestec de paie și bălegar folosit la încălzire.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, spune că autoritățile trebuie să adopte o atitudine mult mai dură față de mass-media care dezinformează pentru a justifica și promova războiul dezlănțuit în Ucraina vecină de trupele Moscovei.
Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege anti-oligarhi.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău cenzurează presa și elimină mass-media incomodă, potrivit unei narațiuni false promovate de Ministerul rus de Externe. Aceasta e folosită de politnavigator.net și preluată de news-front.ru pentru a justifica eventuale măsuri de răspuns din partea Moscovei.
Situația, și așa anevoioasă, este agravată de impactul secetei asupra sectorului agricol – spun experții Fondului Monetar Internațional.