Zeci de lideri de pe continent au luat parte la un forum de dialog european găzduit de președintele moldovean Maia Sandu.
El consideră scăzută posibilitatea unei agresiuni cu caracter militar direct împotriva republicii.
Șefa Comisiei a anunțat la Chișinău un nou sprijin financiar și logistic pentru continuarea reformelor.
Președinta Maia Sandu spune că evenimentul este o dovadă de solidaritate cu Ucraina și de sprijin pentru Moldova.
Potrivit autorităților, republica este expusă amenințărilor asimetrice și unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid.
Misiunea civilă UE la Chișinău are scopul de a împinge Republica Moldova spre o confruntare cu Moscova, afirmă MAE rus. De fapt, se urmărește fortificarea rezilienței Moldovei la riscurile de securitate.
Acesta va transmite informații veridice despre ceea ce se întâmplă în republică.
Ea însăși deținătoare a cetățeniei române, președinta spune că relația dintre cele două state e foarte bună.
Rusia nu se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Narațiunea e infirmată chiar de acțiunile Moscovei din ultimii 30 de ani.
El nu a exclus faptul că va fi criticat pentru majorarea lefurilor din administrația publică, dar a subliniat că autoritățile au nevoie de specialiști bine calificați în procesul de integrare europeană.
Decizia Chișinăului de a denunța acordul de participare la Adunarea Interparlamentară a CSI a fost impusă de Occident, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă.
În cadrul adunării, va fi adoptată o rezoluție care să confirme sprijinul cetățenilor pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar vedem riscul și credem că ne putem salva democrația doar făcând parte din Uniune” – a afirmat șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu.
Rusia e angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova, potrivit ministrului de interne de la Chișinău, Ana Revenco. Într-un interviu acordat Veridica, Revenco a notat și că, deși se află în cea mai dificilă situație de securitate de după războiul din Transnistria, Republica Moldova beneficiază, în paralel, și de atenția Occidentului, care dă semne clare Rusiei despre „liniile roșii” în privința Chișinăului.
La alegerile pentru funcția de guvernator au participat puțin peste 53 de mii de cetățeni cu drept de vot, ceea ce constituie o rată de prezență la urne de 54,6%.
Președintele Comisiei pentru Apărare din parlamentul de la Londra, Tobias Ellwood, declară că este „de neînțeles” de ce Marea Britanie nu l-a extrădat pe polițist.
Guvernul de la Ottawa va stabili un nou set de sancțiuni contra persoanelor responsabile de încercările de destabilizare a Republicii Moldova sau implicate în acte de corupție.
Kievul și Chișinăul au căzut de-acord să lichideze Transnistria cu tancuri Leopard și să terorizeze populația rusă a acesteia, potrivit unei narațiuni false preluate în Republica Moldova. Teza declanșării unui război în Transnistria este una dintre cele mai frecvent utilizate de propaganda (pro) rusă cu scopul de a speria populația Republicii Moldova și a submina politica pro-occidentală a țării.
„Obiectivul finanțării este de a sprijini reformele și politicile Guvernului Republicii Moldova, prin atenuarea impactului războiului din Ucraina asupra refugiaților și gospodăriilor și prin asigurarea rezilienței” - a explicat ministrul Finanțelor în Guvernul pro-occidental de la Chișinău, Veronica Sirețeanu.
Banii sunt condiționați de reformele în justiție, combaterea corupției și implementarea programului macroeconomic al FMI.
Potrivit presei, candidata partidului populist filorus Șor la funcția de bașcan al regiunii ar putea fi exclusă din cursa electorală.
Maia Sandu a convocat o manifestație pro-europeană modelată după Marile Adunări Naționale care au culminat, în 1991, cu independența Republicii Moldova. Inițiativa a fost anunțată în contextul în care Moscova și filo-rușii de la Chișinău își intensifică presiunile asupra guvernării pro-europene. E un pariu riscant, care va fi câștigat doar dacă populația se va mobiliza ca în anii '90.
Chişinăul va găzdui summitul Comunităţii Politice Europene (EPC), care reuneşte statele membre ale UE şi alte 17 ţări de pe continent.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba a fost la Chișinău pentru a-l convinge să participe la un atac asupra Transnistriei, potrivit unei narațiuni apărute în presa pro-rusă. Narațiunea reia, de fapt, una din principalele teme ale propagandei (pro)ruse care vizează Chișinăul.
Apropierea dintre România și Republica Moldova și „românismul” reprezintă un atac hibrid al Occidentului asupra intereselor Rusiei, potrivit unei narațiuni false din mediul online. Aceasta promovează tezele moldovenismului în încercarea de a justifica un „drept” al Rusiei de a decide politicile Republicii Moldova.
---copie-image.webp)
Acuzațiile sunt legate de concesionarea aeroportului din Chișinău unei firme controlate de omul de afaceri fugar Ilan Șor.
Ea este acuzată că a acceptat cu bună ştiinţă ca partidul său să fie finanţat de un grup criminal şi că a falsificat raportul financiar al formaţiunii politice.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
Candidații susținuți de fostul președinte, Igor Dodon, și de oligarhul-fugar, Ilan Șor, au obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Campania a fost marcată de promovarea narațiunilor propagandei rusești, de implicarea unor politicieni și artiști ruși, dar și de un scandal diplomatic între Republica Moldova și Rusia.
Fostul președinte Dmitri Medvedev, azi vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova, susține că Republica Moldova nici măcar nu mai există ca stat, pentru că „a fost vândută” României.
Are de executat 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor.
Apropierea Republicii Moldova de UE și guvernările pro-europene au avut un impact negativ asupra economiei Republicii Moldova, scrie presa rusă de propagandă, care menționează creșterea prețurilor, a nivelului de sărăcie și ratei șomajului. În realitate, deși Republica Moldova rămâne una din cele mai sărace țări europene, economia și nivelul de trai au crescut în ultimul deceniu.