Donații
Veridica.md
TASS reia narațiunea falsă a persecutării vorbitorilor de rusă din Republica Moldova, în încercarea de a alimenta fobiile antieuropene ale acestora.
ȘTIRE: Deputatul majoritar PAS, Vasile Șoimaru a propus să fie amendați colegii care vorbesc în limba rusă. A lansat această inițiativă vineri, în timpul audierii raportului Consiliului pentru egalitate
„După 33 de ani de la declararea suveranității o părticică din acest parlament discriminează statul independent Republica Moldova și limba oficială – limba română. Cât se poate de așteptat până când această părticică va fi cu cealaltă parte? Aveți vreun mecanism cumva? Eu am unul economic", s-a adresat Șoimaru raportorului, lăsând să se înțeleagă că „este necesară aplicarea amenzilor împotriva vorbitorilor de rusă”
[...] Problema lingvistică este dureroasă în Moldova. În 1989, pe valul perestroikăi, populația din Transnistria și Găgăuzia au cerut legiferarea, alături de limba moldovenească a rusei ca cea de-a doua limbă de stat, care era vorbită de aproape 90% din populație și care era limba principală pentru o treime din populație. Deputații au refuzat și rusa a fost declarată ca limbă de comunicare interetnică alături de moldovenească drept limbă de stat. Aceste dispute au dus la un conflict în Găgăuzia și la război în Transnistria și la divizarea țării.
Disputele în privința limbii de stat s-au amplificat după venirea la putere a PAS, o parte semnificativă a căruia consideră că Moldova trebuie să se unească cu România. La inițiativa lor, Parlamentul la aprobat, la 23 martie, schimbarea denumirii limbii de stat în română. Nu a avut voturi pentru modificarea Constituției, astfel încât aceasta statuează în continuare denumirea de limbă moldovenească”
NARAȚIUNE: Guvernarea pro-europeană de la Chișinău persecută vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În Republica Moldova, limba rusă a fost în perioada fostei URSS limba elitelor comuniste și a minorităților, în special ruse și ucrainene; ca și în perioada țaristă de până în 1918, rusa a fost practic limba puterii de ocupație, având un statut superior limbii române, chiar dacă aceasta din urmă a fost dintotdeauna limba vorbită de majoritatea populației.
Potrivit legislației adoptate la sfârșitul perioadei sovietice, limba rusă a primit rol de limbă de comunicare interetnică. Legea însă a fost declarată desuetă (învechită) de Curtea Constituțională. Între timp, ponderea minorităților naționale a scăzut, iar în conformitate cu recensământul din 2014, 82% din populație se declară moldoveni/români (în 2004, 78% se declarau moldoveni/români), urmând ucraineni - 6,6%, găgăuzi - 4,6% și ruși - 4,4%.
Deși ponderea minorităților vorbitoare de limbă rusă scade, mai există politicieni și partide care încearcă să folosească minoritățile în scopuri electorale, inclusiv prin promovarea unor subiecte precum declararea limbii ruse ca a doua limbă de stat.
Acestea au fost readuse în prim-plan după ce Parlamentul de la Chișinău a votat o lege prin care exclude sintagma „limba moldovenească” din legislație și a înlocuit-o cu „limba română”. Legislativul a pus în aplicare, astfel, o hotărâre a Curții Constituționale din decembrie 2013, care stabilea că textul Declarației de Independență, care statuează limba română ca limbă de stat, prevalează asupra textului Constituției (votată în 1994 de un parlament de centru-stânga) în care limba de stat era denumită „moldovenească”.
OBIECTIV: Să realimenteze fobiile minorităților naționale în privința faptului că guvernarea pro-europeană de la Chișinău le va submina drepturile. Să mențină viziunile pro-ruse și antioccidentale ale majorității reprezentanților minorităților naționale.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Manipularea TASS este vizibilă încă din titlul știrii, preluată de mai multe instituții de presă din Rusia și Republica Moldova, inclusiv din regiunea separatistă transnistreană, unde subiectul este unul și mai sensibil decât în zona controlată de Chișinău. De fapt deputatul Șoimaru nu s-a referit la toți vorbitorii de rusă. Agenția rusă de presă ia între ghilimele propria presupunere că deputatul a avut în vedere „necesitatea aplicării amenzilor împotriva vorbitorilor de rusă”, lăsând astfel impresia că reprezintă un citat din declarațiile deputatului, deși el nu a afirmat acest lucru.
Vasile Șoimaru s-a arătat într-adevăr deranjat în timpul dezbaterilor din Parlament că unii deputați nu cunosc sau nu vorbesc limba oficială a țării – româna – și a declarat că are un mecanism pentru a stopa această situație – unul economic. El însă s-a referit în mod exclusiv la deputați care, prin lege, sunt obligați să cunoască româna.
Lupta populației majoritare din Republica Moldova pentru revenirea la grafia latină și la limba română de la sfârșitului anilor 80 – începutul anilor 90 este calificată de propaganda rusă drept unul din principalele motive ale creării regiunii secesioniste transnistrene. În realitate, Transnistria – creată, oricum, de sovietici în anii 20 pentru a fi un cap de pod pentru capturarea Basarabiei – i-a permis Moscovei să își păstreze o pârghie în regiune după proclamarea independenței Republicii Moldova și prăbușirea URSS; implicarea Rusiei în războiul din 1992 este o dovadă clară că aceasta era în spatele separatiștilor. Istoricii consideră că, de asemenea, separatismul a fost reacție a elitelor politice și economice din stânga Nistrului, clientelare Moscovei, în încercarea de a-și menține statutul și privilegiile pe care și le creaseră în perioada sovietică. Istoricul american Charles King spune, de pildă, că separatismul transnistrean „nu a fost o revoltă a minorităților, dar a elitelor politice și economice”.
Este un fals și faptul că denumirea limbii nu a fost modificată în Constituție. De fapt, Legea votată de parlament prevede executarea hotărârii Curții Constituționale din decembrie 2013 care se referă la limba română ca limbă stat. Respectiv, în textul Constituției a fost schimbată denumirea limbii.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Vasile Șoimaru și-a criticat colegii care nu vorbesc româna și s-a referit la un „mecanism economic” pentru a soluționa problema.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
