Amenințările tot mai mari din partea Chinei și Coreei de Nord comuniste, precum și invazia rusă din Ucraina fac populară această decizie în rândurile opiniei publice nipone.
Guvernarea de la Chișinău apropie țara de NATO, care îi furnizează Republicii Moldova armament pentru a o pregăti drept viitor teatru de război împotriva Rusiei, scrie presa rusă, care aduce ca argument livrarea a 3 (TREI) transportoare blindate de către Germania. Este vorba de încă o pledoarie pentru neutralitate care ignoră faptele care arată că, de fapt, pentru Rusia neutralitate înseamnă doar acceptarea hegemoniei sale și că este gata să atace țări neutre care nu doresc să fie în sfera sa de influență.
„Acesta va fi, probabil, cel mai mare nivel al cheltuielilor militare din toate țările NATO” - a adăugat șeful guvernului conservator de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, fără a preciza sursa exactă a investițiilor suplimentare.
El l-a învins în turul decisiv de scrutin pe ex-premierul populist Andrej Babis, un miliardar acuzat de corupție și de colaborare cu poliția politică a fostei dictaturi comuniste.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Ucraina ar putea primi peste 150 de tancuri occidentale de diferite modele, conform promisiunilor de până acum.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
În noiembrie, șeful armatei americane, Mark Milley, a declarat că armata rusă a suferit pierderi de peste 100.000 de morți sau răniți, cu un bilanț „probabil” similar pentru partea ucraineană.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Sponsorii militari ai Kievului discută mâine ce tipuri de armament vor livra în continuare.
Militar de profesie și parașutist ca specialitate, Pavel a devenit celebru pentru că a salvat soldații francezi asediați de sârbi în timpul războiului din Bosnia din 1993.
Aparatul AWACS are capacități cheie în misiunile de apărare și descurajare.
Belgradul a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, deși afirmă că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei.
Câștigătorul îi va urma la șefia statului lui Milos Zeman, în vârstă de 78 de ani, filorus devenit antiputinist, cunoscut pentru sinceritatea sa contondentă și pentru consumul excesiv de alcool, al cărui ultim mandat se încheie în martie.
Kievul cere rachete cu rază lungă de acțiune și tancuri grele pentru a-i putea alunga pe ruși de pe teritoriul ucrainean.
Cele două organizații s-au angajat să-și întărească parteneriatul în beneficiul securității internaționale.
„Stoltenberg merită premiul pentru munca sa exemplară (…), într-o perioadă dificilă pentru Alianță: ofensiva brutală și neprovocată împotriva unei țări vecine pașnice” - a scris pe pagina sa de Facebook, cu trimitere la invazia rusă din Ucraina, deputatul norvegian Christian Tybring-Gjedde.
„Nu sprijinim țările care își intensifică relațiile sau își exprimă sprijinul pentru reabilitarea lui Bashar al-Assad, un dictator brutal” – le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price.
El a reluat și ideea, prost prizată la Kiev și în cancelariile din Europa Centrală și de Est, că, la sfârșitul războiului, și Moscova trebuie să primească așa-numite „garanții de securitate”.
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
Șef proeminent al UCK, supranumit "comandantul Cali", Salih Mustafa era judecat, din septembrie 2021, pentru detenţie arbitrară, tratamente inumane, tortură şi asasinat, în timpul războiului ce a opus, între 1998 şi 1999, gherila separatistă albaneză trupelor Belgradului.
El spune că anexarea Crimeii și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina au schimbat abordarea față de sistemul național de apărare și au determinat aprofundarea cooperării cu NATO.
Reuniunea miniștrilor de externe a țărilor membre NATO de la București, care s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie, nu a fost trecută cu vederea de oficialii ruși sau de presa de propagandă. Moscova a interpretat evenimentul în propria sa cheie, fără a aduce însă elemente noi în retorica sa. Acuzațiile aduse Alianței Nord-Atlantice sunt aceleași: și-a depășit obiectivele pentru care a fost creată, promovează un război total împotriva Rusiei, dar folosind teritoriul altor state, furnizează armament Kievului, astfel încât războiul nu se termină.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Finlanda și Suedia vecină au depus, în mai, o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, rupând cu tradiția de decenii a neutralității.
Puterea de la Chișinău vrea să forțeze intrarea Republicii Moldova în NATO și în acest scop încearcă să reducă la tăcere opoziția prin dosare penale, potrivit presei afiliate Kremlinului. Aceasta mai scrie și că invitarea Republicii Moldova la reuniunea NATO de la București reprezintă o încălcare a statutului de neutralitate al acesteia și o confirmare a în plus că această țară este deja „cu un picior” în NATO.
Klaus Iohannis cere planuri concrete de apărare în caz că Alianța va fi atacată.
Turcia şi Ungaria sunt singurele ţări membre care au împiedicat primirea rapidă în Alianţă a celor două state nordice.
Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.
Conflictul militar din apropierea graniţelor ţării a readus în atenţie discuţia despre capacităţile defensive ale României, iar odată cu apropierea sărbătoririi Zilei Naţionale a României, propaganda suveranistă a revenit la discursul prin care anunţă pierderea sistematică a independenţei de stat, simbolizat de data aceasta de faptul că la parada de 1 Decembrie ar participa doar militari străini. În realitate, la paradă sunt invitate în mod constant unităţi ale armatelor partenere, nu doar din cadrul NATO, ci chiar şi din spaţiul ex-sovietic.