NATO/SUA forțează Ucraina să lupte împotriva Rusiei pentru ca această să fie înfrântă și Vladimir Putin răsturnat. Narațiunea intră în categoria propagandei rusești care încearcă să mute responsabilitatea războiului de la agresor la victimă (Ucraina) și susținătorii acesteia (NATO). În România, narațiunea e promovată de Ion Cristoiu, prezent în spațiul public și cu alte dezinformări pro-rusești.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se află în China pentru o întâlnire de două zile dedicată nu Ucrainei, ci Afganistanului.
Cu câteva ore în urmă, și NATO a confirmat că îşi echipează forţele împotriva unui posibil atac nuclear, chimic sau biologic al Moscovei împotriva Ucrainei.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a mai spus joi, înainte de deschiderea summitului extraordinar al Alianței, că un atac chimic al Rusiei în Ucraina ar schimba fundamental natura conflictului şi ar putea afecta ţări aliate vecine
Tranzacția, care consolidează colaborarea militară dintre cele două țări, e parte a unei înțelegeri mai ample, însumând 5,5 miliarde de euro.
La finalul summitului extraordinar al liderilor Alianţei, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat că NATO a aprobat patru noi grupuri de luptă pe flancul său estic, inclusiv în România.
Ucraina va ataca ambasada SUA la Lvov și va da vina pe Rusia cu scopul de a atrage NATO în război, potrivit narațiunilor de propagandă ale presei guvernamentale ruse, care distribuie o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării al Rusiei.
Alianța Nord-Atlantică cere Chinei să condamne Rusia pentru invadarea Ucrainei și să se angajeze în eforturi diplomatice pentru a găsi o modalitate pașnică de a pune capăt război cât mai curând posibil – spune secretarul general Jens Stoltenberg.
Țările occidentale au impus Rusiei sancțiuni fără precedent după invadarea Ucrainei, plasând pe lista neagră oligarhi, inclusiv pe Roman Abramovici; Turcia, stat membru al NATO, nu aplică sancțiuni rușilor, dar s-a poziționat ca mediator pentru a pune capăt războiului.
Ei luau parte la manevrele care au început luni, cu participarea a circa 30 de mii de militari, din NATO și din țările partenere.
„În mare parte, succesul armatei ucrainene se datorează şi antrenamentului şi modului în care NATO i-a ajutat să se transforme într-o armată mult mai capabilă, mai performantă decât ceea ce vedem că este armata Federaţiei Ruse” – a mai spus Mircea Geoană.
Acestea au fost respinse şi de membrii musulman, Sefik Dzaferovic, şi croat, Zeljko Komsic, ai preşedinţiei tripartite bosniace.
La Varșovia, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace anunță că țara sa îşi va desfăşura sistemul de apărare antiaeriană ultramodern Sky Sabre în Polonia, membrii NATO urmărind și să consolideze securitatea pe flancul estic al organizaţiei.
Patru state membre ale Alianței, România, Spania, Grecia și Slovacia, n-au recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008, ceea ce va complica demersurile Pristinei.
La reuniunea extraordinară a celor 30 de miniştri ai Apărării din NATO, la care participă şi americanul Lloyd Austin, vor fi analizate și măsurile cu caracter imediat pe care Alianţa le poate lua pentru a răspunde conflictului din Ucraina, intrat în a treia săptămână.
Exercițiile maritime, aeriene, amfibii și terestre se desfășoară pe porțiuni întinse din teritoriul norvegian, dar rămân la sute de kilometri de frontiera dintre Rusia și Norvegia.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Luna aceasta, în premieră, suedezii care doresc admiterea ţării lor în NATO au devenit majoritari.
În calitate de membru al NATO, Regatul Unit a respins solicitările Ucrainei de a impune o zonă de interdicţie aeriană deasupra ţării; forţele NATO ar putea doborî avioane rusești, fapt care ar duce la o escaladare semnificativă a conflictului.
Sociologii cred că agresiunea Rusiei a adus aminte cât de importantă este apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană şi ce înseamnă această umbrelă de securitate şi dezvoltare pentru direcţia corectă a ţării.
Aflat la Tallin, secterarul american de stat Antony Blinken a dat asigurări că NATO și administrația Biden vor proteja securitatea Estoniei dacă Rusia va extinde operațiunea militară dincolo de Ucraina.
ZIUA 21. Teatru din Mariupol bombardat de forțele ruse. Neutralitatea Ucrainei, discutată la convorbirile ruso-ucrainene. În teren, forțele Kievului au lansat o contra-ofensivă, iar Rusia trimite întăriri pentru a compensa pierderile suferite.
În timpul ședinței, parlamentarii au fluturat stegulețe albastru-galbene ucrainene, pentru a-și exprima solidaritatea cu republica ex-sovietică invadată de ruși.
Numărul celor care vor ca Suedia să fie admisă în Alianţa Nord-Atlantică e aproape dublu faţă de al celor care se opun.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, afirmă că există dovezi că Rusia folosește bombe cu dispersie în invazia sa.
Petiţiile care solicită admiterea în Alianţă au adunat zeci de mii de semnături, iar sondajele de opinie atestă, în premieră, că finlandezii pro-aderare au devenit majoritari.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Uniunea Europeană i-a adăugat luni pe purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin și pe mai mulți oligarhi pe lista sa neagră de personalități ale căror active sunt înghețate și care au interdicție de călătorie din cauza sprijinului lor pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.
NATO a stabilit de ceva vreme o prezenţă avansată adaptată în România, cu o brigadă multinaţională şi nave.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va accelera desfăşurarea de militari în România, în cadrul NATO, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către armata rusă.
Preşedinţii ţărilor NATO de pe flancul estic se întâlnesc într-un summit extraordinar la Varşovia, pentru a aborda situaţia din Ucraina după invazie.
Şefii de stat ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.