Țările occidentale duc un război prin proxy în Ucraina împotriva Rusiei și vor distrugerea acesteia, dar conflictul armat afectează mai mult Occidentul decât pe Rusia.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
Amenințarea Turciei că va bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost interpretată drept o încercare de a obține concesii de la Occident în contextul crizei economice. Politicile anterioare ale regimului Erdoğan – și chiar cele ale Turciei post-otomane în general – sugerează că Ankara vrea, de fapt, mai mult: să-și impună propriile imperative și percepții asupra aliaților.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.
Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Rușii cred că Finlanda și Suedia n-au motive să adere la Alianța Nord-Atlantică.
Duminică, finlandezii și-ar putea oficializa candidatura la NATO.
În același timp, diplomația rusă acuză Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” și nu crede că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „lipsită de importanță”.
Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Guvernarea de la Chișinău renunță la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în timp ce Vestul o înarmează pentru a o transforma într-un scut viu împotriva Rusiei, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator.net, care reia tezele despre prezența militară românească în Republica Moldova și sprijinul militar pe care Chișinăul l-ar oferi Ucrainei.
Peste trei sferturi dintre cetățeni și cei mai mulți parlamentari vor ca țara lor să fie admisă în Alianță.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
O coloană de tehnică militară românească a fost surprinsă în timp ce se deplasa spre granițele cu Republica Moldova și Ucraina, scrie presa rusă făcând trimitere la o înregistrare video efectuată de un amator din propriul automobil. Filmarea – folosită și pentru alte dezinformări – e pretext pentru reluarea tezelor privind intenția României de a ocupa Republica Moldova și a ataca regiunea separatistă transnistreană.
Consorțiul finlandez Fennovoima a acuzat riscurile suplimentare pe care le implică pentru proiect invadarea Ucrainei de către Rusia.
Vizita lui Jill Biden este cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni; preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi s-a întâlnit duminică, la Kiev, cu preşedintele ucrainean.
Statele occidentale și Ucraina au organizat acte teroriste în Transnistria pentru a atrage Moldova în NATO și pentru a captura muniția depozitată în regiune încă din perioada sovietică, scrie presa rusă. Narațiunile false sunt folosite împreună cu meta-narațiunea mai veche privind responsabilitatea Occidentului pentru războiul din Ucraina.
Grecia și Turcia, aliați în NATO, dar rivali regionali din estul Mediteranei, se acuză în mod regulat și reciproc de încălcarea spațiului lor aerian.
Anterior, au fost atacate Statele Unite, Estonia, Polonia, Cehia, toate membre NATO, precum şi Alianța Nord-Atlantică.
Rușii au amenințat că, într-un astfel de scenariu, vor instala arme nucleare la Marea Baltică.
China consideră că expansiunea NATO spre est a generat criza din Ucraina și susține, la fel ca Rusia, „principiul indivizibilităţii securităţii”.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a încercat, împreună cu Statele Unite, să păcălească România să trimită militari din forțele speciale la Herson, lângă Crimeea, pentru a fi atacați de ruși. Narațiunea a fost lansată la București.
Christine Lambrecht a mai spus că Germania va instrui soldaţi ucraineni să utilizeze obuziere blindate de tipul Panzerhaubitze 2000.
