Liderul de la Kiev a spus că a fost rezolvată și problema cerealelor ucrainene care a generat proteste în Polonia.
Alianța vrea ca răspuns consolidarea parteneriatului din Pacific cu Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
În ianuarie, în cursul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan a ars un exemplar din Coran.
Aliații consideră că este o victorie pentru securitatea transatlantică.
Social-democrata Sanna Marin, care a condus țara spre admiterea în NATO, va pierde postul de prim-ministru.
Președintele în funcție, Milo Djukanovic, concurează în turul decisiv de scrutin cu un nou venit în politică, Jakov Milatovic.
Premierul social-democrat Sanna Marin tocmai și-a condus țara către admiterea în NATO.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a salutat votul din Parlamentul Turciei, declarând că acesta va face „familia NATO mai puternică şi mai sigură”.
Miniștrii de externe din Grupul B9 au discutat strategii de sprin pentru Ucraina și de apărare în fața amenințării Rusiei
După invadarea Ucrainei, opinia publică din cele două țări scandinave a basculat dramatic în favoarea Alianței Nord-Atlantice, depășind 80% în Finlanda și apropiindu-se de două treimi în Suedia.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.
Parlamentul ungar a aprobat aderarea Finlandei, dar amână acordul pentru Suedia.
Potrivit ministrului britanic al Apărării, Ben Wallace, „continuăm să fim alături de ei și să facem tot ce ne stă în putință pentru a-I sprijini, atât timp cât este nevoie”.
NATO anunță că este vigilentă și monitorizează îndeaproape situația.
SUA conduce România, vrea să distrugă UE și poartă război împotriva Rusiei, potrivit unor serii de narațiuni false promovate de fostul ministru român de externe condamnat penal, Adrian Severin. Narațiunile apar într-o scrisoare adresată de politicianul-infractor noului ambasador SUA în România, Kathleen Kavalec.
---copie-image.webp)
Slovacia, membră a NATO de pe flancul estic al Alianței, şi-a casat flota de avioane MiG-29 şi a donat-o Ucrainei.
Jens Stoltenberg spune că Rusia pregătește un război de durată, iar aliații trebuie să-și sporească cheltuielile militare.
Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, a fost recent forțat să renunțe la un proiect de lege de inspirație rusească. Partidul pare decis să revină la acest proiect, care poate compromite parcursul european al Georgiei, dar este promovat de propaganda rusă. Problema Visului Georgian – și a Moscovei – e că majoritatea populației optează pentru integrarea euro-atlantică.
Varșovia salută măsura în condițiile în care Rusia a pornit un război pentru refacerea imperiului.
Doar 7 țări din NATO alocă apărării două procente din PIB, deși aliații și-au sporit în ansamblu cheltuielile militare.
Decizia a fost luată de președintele Milo Djukanovici, care urmărește al treilea mandat la alegerile prezidențiale de duminică.
Președintele turc i-a anunțat azi decizia omologului finlandez cu care a discutat la Ankara.
Kievul cere de mai multă vreme avioane, tancuri si muniție cu rază lungă pentru a elibera teritoriile ocupate de ruși.
Ratificarea aderării ar putea avea loc până la alegerile generale din Turcia din luna mai.
Un sondaj realizat în Republica Moldova, care a încercat să studieze impactul dezinformării, „a căzut pradă” propagandei ruse. Politnavigator.net a utilizat eronat și selectiv date ale sondajului pentru a prezenta populația Republicii Moldova ca fiind din ce în ce mai mult favorabilă cauzei Rusiei în războiul din Ucraina. De fapt, numărul celor care îi dau dreptate Rusiei în acest război este de aproape două ori mai mic decât al celor care consideră că dreptatea este de partea Ucrainei.
Este în pregătire și un contract pentru vânzarea de vehicule militare.
Nu e prima oară când responsabilii de la Moscova atacă așa-numitul Occident colectiv, condus de americani, care ar urmări să anihileze Rusia.
UPDATE: Moscova le cere americanilor să oprească așa-zisele zboruri „ostile” în apropierea granițelor ruse.
Cu un avans de 93% pe parcursul unui an, importurile din Europa s-au amplificat și grație creșterii cheltuielilor militare ale multor state, precum Polonia și Norvegia, ambele membre ale NATO și vecine cu Rusia.
Premierul Viktor Orban este într-o situație complicată. Politic, e tot mai izolat de partenerii occidentali. Economia Ungariei e în criză, iar fondurile europene care ar putea să o relanseze au fost blocate din cauza derapajelor anti-democratice. Cu toată prietenia pe care Budapesta a arătat-o Rusiei, aceasta nu prea are cum să îi vină în ajutor, fiind ea însăși tot mai afectată de sancțiunile occidentale. Soluția găsită de Orban pare să fie blocarea accesului Finlandei și Suediei în NATO până când UE deblochează fondurile pentru Ungaria. Se poate însă ca această politică a șantajului să își fi atins limitele.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
