Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Guvernarea de la Chișinău renunță la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în timp ce Vestul o înarmează pentru a o transforma într-un scut viu împotriva Rusiei, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator.net, care reia tezele despre prezența militară românească în Republica Moldova și sprijinul militar pe care Chișinăul l-ar oferi Ucrainei.
Peste trei sferturi dintre cetățeni și cei mai mulți parlamentari vor ca țara lor să fie admisă în Alianță.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
O coloană de tehnică militară românească a fost surprinsă în timp ce se deplasa spre granițele cu Republica Moldova și Ucraina, scrie presa rusă făcând trimitere la o înregistrare video efectuată de un amator din propriul automobil. Filmarea – folosită și pentru alte dezinformări – e pretext pentru reluarea tezelor privind intenția României de a ocupa Republica Moldova și a ataca regiunea separatistă transnistreană.
Consorțiul finlandez Fennovoima a acuzat riscurile suplimentare pe care le implică pentru proiect invadarea Ucrainei de către Rusia.
Vizita lui Jill Biden este cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni; preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi s-a întâlnit duminică, la Kiev, cu preşedintele ucrainean.
Statele occidentale și Ucraina au organizat acte teroriste în Transnistria pentru a atrage Moldova în NATO și pentru a captura muniția depozitată în regiune încă din perioada sovietică, scrie presa rusă. Narațiunile false sunt folosite împreună cu meta-narațiunea mai veche privind responsabilitatea Occidentului pentru războiul din Ucraina.
Grecia și Turcia, aliați în NATO, dar rivali regionali din estul Mediteranei, se acuză în mod regulat și reciproc de încălcarea spațiului lor aerian.
Anterior, au fost atacate Statele Unite, Estonia, Polonia, Cehia, toate membre NATO, precum şi Alianța Nord-Atlantică.
Rușii au amenințat că, într-un astfel de scenariu, vor instala arme nucleare la Marea Baltică.
China consideră că expansiunea NATO spre est a generat criza din Ucraina și susține, la fel ca Rusia, „principiul indivizibilităţii securităţii”.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a încercat, împreună cu Statele Unite, să păcălească România să trimită militari din forțele speciale la Herson, lângă Crimeea, pentru a fi atacați de ruși. Narațiunea a fost lansată la București.
Christine Lambrecht a mai spus că Germania va instrui soldaţi ucraineni să utilizeze obuziere blindate de tipul Panzerhaubitze 2000.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora Volodimir Zelenski a recunoscut într-un interviu acordat BBC că Ucraina a fost cea care a început conflictul cu Rusia, implicând în război și statele membre NATO. În realitate, cuvintele lui Zelenski au fost scoase din context și interpretate tendențios.
Încă de anul trecut, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa.
În cursul acestei săptămâni, Guvernul finlandez intenţionează să prezinte un raport privind politica de securitate, în timp ce Executivul suedez a anunţat că va publica o analiză similară până la finalul lunii mai.
NATO este o organizație slabă care, în cazul unui conflict cu Rusia, nu-și va apăra nici măcar propriii membri, așa cum nu a apărat nici Ucraina scrie într-un comentariu ehomd.info, o pagină web blocată de Serviciul de Informații și Securitate după începutul războiului din Ucraina pentru difuzarea informațiilor false.
Presa afirmă că ei s-au implicat în activități subversive.
Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, spune că Ucraina are nevoie de avioane, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană.
LUNI, 19 mai, ZIUA 1181: Cinci regiuni ucrainene vizate de atacurile ruseşti cu drone
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
Într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, eurodeputații mai cerut UE să întrerupă accesul băncilor rusești la sistemul financiar internațional Swift și să interzică transportul rutier și maritim de mărfuri către Rusia.
Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod constant temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora SUA va trimite în Ucraina foști militari ai armatei naționale din Afghanistan. În realitate, SUA nu a trimis și nici nu va trimite militari pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
El pronostichează că repoziționarea forțelor ruse repliate din nordul Ucrainei, unde au renunţat la asediul asupra capitalei, Kiev, va dura câteva săptămâni, înainte de lansarea unei ofensive majore în est.
Secretarul general Jens Stoltenberg afirmă că Alianţa încă nu este convinsă că Rusia negociază cu bună credinţă, întrucât obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei în Ucraina nu s-a schimbat.