Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
Preşedintele american, Joe Biden, l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a ales să declanşeze un război premeditat, care va provoca suferinţe şi pierderi umane catastrofale.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Pe fondul intensificărilor bombardamentelor dintre rebeli pro-ruși și forțele ucrainene, Kievul a închis temporar duminică unul dintre punctele de trecere a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de cele două tabere.
În teren, pe linia frontului, obuze de mortiere au explodat lângă ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastirski, care inspecta pozițiile trupelor sale.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
Luna aceasta, au ajuns și primii militari americani, trimişi de Washington pentru a consolida securitatea aliaţilor săi din estul Europei.
Armata rusă anunţase finalul exerciţiilor sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014, şi difuzase o înregistrare video care sugerează retragerea din zonă a echipamentelor militare.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Este prima oară când Canada, asemenea altor țări membre ale NATO, le oferă ucraienilor echipamente militare letale și muniție, care însumează aproape opt milioane de dolari canadieni.
Analiștii consideră că Ottawa, membru important al NATO, nu vrea ca aceștia să intre în contact cu trupele ruse în cazul unei invazii.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.
În ajun, el a repetat că o nouă agresiune rusească împotriva Ucrainei va provoca nu o diminuare, ci o consolidare a prezenței NATO pe flancul său estic.
Luna trecută, responsabilii politici de la Helsinki au repetat că țara lor nu are nicio intenţie de a adera la NATO.
Armatele rusă și belarusă au început noi manevre comune, pe teritoriul Belarusului, cotat drept cel mai docil satelit al Moscovei dintre toate republicile ex-sovietice.
Sunt circa o sută de specialişti, care au misiunea de a pregăti desfăşurarea unui contingent mult mai numeros, ce nu va întârzia – a precizat ministrul Apărării în Guvernul de la Bucureşti, Vasile Dîncu.
Presa internațională remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, n-a spus o vorbă despre cei peste o sută de mii de militari masați la frontiera cu Ucraina.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
„Există, în acest moment, o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite” – aminteşte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Anterior, Washingtonul a acuzat Moscova că a trimis în estul Ucrainei agenţi cu misiunea de a comite sabotaje, pentru a crea pretextul unei invazii militare ruseşti.
În relațiile franco-ruse, amintesc comentatorii, perioadele de cordialitate au alternat cu episoade de răceală, iar Macron nu s-a sfiit niciodată să critice atitudinea agresivă a Moscovei.
Stoltenberg, care e economist de formaţie, a precizat, din timp, că-şi va putea prelua prerogativele de bancher-şef doar după ce-şi va termina mandatul la conducerea Alianţei Nord-Atlantice, pe 1 octombrie.
„Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” – precizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au discutat și despre drepturile minorității române din Ucraina.
