Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, a fost recent forțat să renunțe la un proiect de lege de inspirație rusească. Partidul pare decis să revină la acest proiect, care poate compromite parcursul european al Georgiei, dar este promovat de propaganda rusă. Problema Visului Georgian – și a Moscovei – e că majoritatea populației optează pentru integrarea euro-atlantică.
Varșovia salută măsura în condițiile în care Rusia a pornit un război pentru refacerea imperiului.
Doar 7 țări din NATO alocă apărării două procente din PIB, deși aliații și-au sporit în ansamblu cheltuielile militare.
Decizia a fost luată de președintele Milo Djukanovici, care urmărește al treilea mandat la alegerile prezidențiale de duminică.
Președintele turc i-a anunțat azi decizia omologului finlandez cu care a discutat la Ankara.
Kievul cere de mai multă vreme avioane, tancuri si muniție cu rază lungă pentru a elibera teritoriile ocupate de ruși.
Ratificarea aderării ar putea avea loc până la alegerile generale din Turcia din luna mai.
Un sondaj realizat în Republica Moldova, care a încercat să studieze impactul dezinformării, „a căzut pradă” propagandei ruse. Politnavigator.net a utilizat eronat și selectiv date ale sondajului pentru a prezenta populația Republicii Moldova ca fiind din ce în ce mai mult favorabilă cauzei Rusiei în războiul din Ucraina. De fapt, numărul celor care îi dau dreptate Rusiei în acest război este de aproape două ori mai mic decât al celor care consideră că dreptatea este de partea Ucrainei.
Este în pregătire și un contract pentru vânzarea de vehicule militare.
Nu e prima oară când responsabilii de la Moscova atacă așa-numitul Occident colectiv, condus de americani, care ar urmări să anihileze Rusia.
UPDATE: Moscova le cere americanilor să oprească așa-zisele zboruri „ostile” în apropierea granițelor ruse.
Cu un avans de 93% pe parcursul unui an, importurile din Europa s-au amplificat și grație creșterii cheltuielilor militare ale multor state, precum Polonia și Norvegia, ambele membre ale NATO și vecine cu Rusia.
Premierul Viktor Orban este într-o situație complicată. Politic, e tot mai izolat de partenerii occidentali. Economia Ungariei e în criză, iar fondurile europene care ar putea să o relanseze au fost blocate din cauza derapajelor anti-democratice. Cu toată prietenia pe care Budapesta a arătat-o Rusiei, aceasta nu prea are cum să îi vină în ajutor, fiind ea însăși tot mai afectată de sancțiunile occidentale. Soluția găsită de Orban pare să fie blocarea accesului Finlandei și Suediei în NATO până când UE deblochează fondurile pentru Ungaria. Se poate însă ca această politică a șantajului să își fi atins limitele.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a solicitat statelor membre NATO să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, cuvintele liderului ucrainean au fost scoase din context, acesta abordând, de fapt, subiectul activării articolului 5 al Tratatului NATO dacă Alianța va fi atacată de Rusia.
Şefa guvernului a exclus să se alieze cu partidul de extremă dreapta EKRE, care a pledat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev și a cerut să nu mai fie acceptați refugiați ucraineni.
Ajutorul militar al Estoniei pentru Ucraina invadată de trupele ruse se ridică în prezent la mai mult de 1% din Prudusul Intern Brut - cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu dimensiunea economiei sale.
Rusia luptă într-un un nou „război pentru apărarea patriei”, dar de data aceasta adversarul nu este Germania nazistă ci NATO, care vrea să o înfrângă prin intermediul Ucrainei, potrivit unei narațiuni false din presa guvernamentală rusă. În realitate, NATO nu este parte a conflictului din Ucraina, iar confruntarea cu Occidentul nu poate fi considerată un război pentru apărarea patriei pentru că Rusia nu a fost agresată de nimeni, ci a invadat un stat independent.
Finlanda care are cea mai lungă graniță europeană cu Rusia a renunțat la deceniile de neutralitate după invazia rusă din Ucraina.
Săptămâna trecută, prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care e considerat şi patronul politic al preşedintei Novak, și-a exprimat îngrijorările cu privire la admiterea celor două ţări scandinave.
Secretarul general, Jens Stoltenberg afirmă că prioritară este susținerea Kievului în războiul cu Rusia.
Doar Ankara şi Budapesta nu au ratificat până acum acordurile de aderare a celor două state candidate.
Parlamentul ungar urmează să dezbată de săptămâna viitoare intrarea în Alianță a Suediei și Finlandei.
Alianța afirmă că Moscova „poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite”, iar „crimele de război și alte atrocități comise de ruși nu pot rămâne nepedepsite”.
Ucraina și Republica Moldova s-ar pregăti de o operațiune militară împotriva Transnistriei iar în ajutor va veni și o „armadă” de tancuri care staționează în România, scrie publicația rusă politnavigator, care face referire la afirmațiile unor așa-ziși experți ruși. La doar trei zile după publicarea narațiunii false în presă, aceasta a fost reluată oficial, într-o formă ușor modificată, de ministerul rus al Apărării.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Turcia reafirmă însă că ar putea evalua separat cererile celor două țări de a fi primite în Alianță.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.
Chișinăul confirmă, Bucureștiul nu.
Continuă repatrierea cetăţenilor români din zonele afectate de seism.