Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
Mulți aspiranți la președinție, cotați drept pro-moscoviți și eliminați din cursă pe 20 octombrie, şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
Republica Moldova se află din nou la răscruce, între Est și Vest. Mâine au loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Despre miză, dar și despre dezinformarea care vine de la Moscova, într-un interviu cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl. Victor Chirilă.
Ea e urmată de politicianul populist Renato Usatîi, fost primar la Bălţi, şi de fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, susţinut de partide pro-ruse.
Ținta principală e președinta proeuropeană Maia Sandu.
Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Occidentul îi impune Moldovei „o ideologie anti-familie”, afirmă liderul Socialiștilor, Igor Dodon. El a reluat, în contextul unui marș Pride, o veche narațiune a Moscovei cu privire la „agenda LGBT”.
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Aproape jumătate dintre respondenți ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Apar acolo neveste, fraţi, fini de politicieni de top, precum şi omul de afaceri cu cetățenie rusă și israeliană Igal Șved, care ar fi fost implicat în finanțarea proiectelor de destabilizare cu bani din Rusia.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Ea a cerut Parlamentului să iniţieze un referendum cu privire la aderarea la Uniunea Europeană.
Partidul Renaștere, asociat cu de media și de analiști cu formațiunea populistă pro-rusă Șor, scoasă în afara legii, ar obține 8,6% din voturi.
Conform unor narațiuni false reinterpretate, președintele Sandu ar acționa la indicațiile Vestului, aflat în deficit din cauza numărului mare de persoane LGBT.
Republica Moldova rămâne ținta măsurilor active ale Moscovei. O parte din actorii politici proruși de la Chișinău, cu șanse la funcții importante, sunt consiliați de FSB.
La scrutinul legislativ anticipat de pe 11 iulie 2021, socialiștii și comuniștii au avut o listă comună.
Pe infractorul filorus Ilan Șor, fugit în Israel, l-ar vota 2,5 procente dintre respondenți.
Chișinăul înființează o instituție anti-propagandă pentru a dezinforma, spune ex-președintele Igor Dodon, potrivit căruia Rusia nu face propagandă în Moldova.
Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Ion Ceban i-a părăsit anul trecut pe socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon.
Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege anti-oligarhi.
Armamentul livrat Ucrainei ar tranzita teritoriul Republicii Moldova, spune politicianul pro-rus Igor Dodon, într-un interviu acordat în arest la domiciliu. Declarațiile acestuia au fost preluate și de presa oficială din Federația Rusă și au scopul de a dezinforma și de a acuza guvernarea proeuropeană de la Chișinău că vrea să implice țara în război.
Uniunea Europeană oferă statutul de țări candidate la aderare în baza rusofobiei acestora și, împreună cu NATO, adună o coaliție de război împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni sunt lansate de politicieni pro-ruși de la Chișinău și oficiali de la Moscova. Acestea au apărut în contextul în care Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE.
Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.
