Alegațiile pe această temă au fost lansate, într-un interviu pentru un post rusesc de televiziune, de fostulul șef al statului, socialistul pro-moscovit Igor Dodon.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău închide universități și școli pentru a procura armament occidental, iar poporul va fi în carne de tun în jocurile geopolitice ale marilor actori, susține fostul președinte prorus Igor Dodon într-un interviu pentru presa rusă. Narațiunea falsă se înscrie în retorica anti-NATO și anti-occidentală, care s-a intensificat odată cu agresiunea rusă în Ucraina.
Ion Ceban i-a părăsit anul trecut pe socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon.
Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege anti-oligarhi.
Armamentul livrat Ucrainei ar tranzita teritoriul Republicii Moldova, spune politicianul pro-rus Igor Dodon, într-un interviu acordat în arest la domiciliu. Declarațiile acestuia au fost preluate și de presa oficială din Federația Rusă și au scopul de a dezinforma și de a acuza guvernarea proeuropeană de la Chișinău că vrea să implice țara în război.
Uniunea Europeană oferă statutul de țări candidate la aderare în baza rusofobiei acestora și, împreună cu NATO, adună o coaliție de război împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni sunt lansate de politicieni pro-ruși de la Chișinău și oficiali de la Moscova. Acestea au apărut în contextul în care Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE.
Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.
Anul trecut, șefa statului, Maia Sandu, declara că mizează pe sprijinul României și al altor parteneri pentru „reformarea tutoror instituțiilor care țin de siguranța națională”.
Fostul președinte al Republicii Moldova, socialistul pro-rus Igor Dodon, a fost arestat pentru a nu împiedica intrarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina, susțin instituții de presă de la Chișinău și Moscova. În realitate, dosare legate de finanțarea ilegală a formațiunii lui Dodon au fost deschise încă de acum câțiva ani.
Socialiștii pro-ruși au ieșit în stradă, după ce fostul lor șef, Igor Dodon, a fost plasat în arest la domiciliu, sub acuzațiile de trădare de patrie și corupție pasivă.
El s-a pronunțat pentru federalizarea statului, ca soluție pentru conflictul înghețat din regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria.
Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.
Procurorii îl acuză pe liderul socialist de trădare de patrie, corupție pasivă, finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală și îmbogățire ilegală.
Anchetatorii îl suspectează pe Dodon că, în 2019, pe când era șef al statului, ar fi primit bani de la un aliat politic conjuctural, impopularul oligarh Vlad Plahotniuc, care, ulterior, a fugit în străinătate.
Republica Moldova va suferi pierderi economice enorme dacă se va retrage din Comunitatea Statelor Independente, afirmă fostul președinte filo-rus, Igor Dodon. Datele statistice arată însă că exporturile moldovenești în Rusia sunt în continuă scădere, în condițiile în care Moscova a impus bariere tarifare pentru produsele moldovenești încă din 2014 și livrează gaze la prețuri de piață.
9 mai a fost așteptat cu anxietate la Chișinău: o lege recentă interzice afișarea simbolurilor armatei ruse și invadării Ucrainei, panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, iar filo-rușii spuseseră că vor ignora legea. Existau temeri că vor fi tulburări. N-au fost, iar manifestarea a părut mai degrabă cea a unor nostalgici comuniști decât una de solidarizare cu Rusia.
Rizea, învinuit şi că a obţinut ilegal, în 2017, cetăţenia Republicii Moldova, pe care, trei ani mai târziu, i-a retras-o fostul preşedinte Igor Dodon, a pierdut litigiul la Curtea de Apel Chişinău şi, conform juriştilor, poate fi extrădat mai uşor.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Mesajul pentru funcționarii din ministere este simplu – cei care fură, dați afară, cei care lucrează, promovați - a spus șefa Executivului.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a evidenţiat 'în mod special contextul favorabil pentru reforme democratice şi avansarea parcursului european al Republicii Moldova'.
Justiția, un domeniu perceput drept foarte sensibil atât de cetățenii republicii, cât și de partenerii occidentali ai acesteia, va fi condusă de deputatul Sergiu Litvinenco.
Noul președinte al Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, a sugerat că votul de învestitură pentru viitorul cabinet ar putea avea loc pe 5 august.
Fostul legislativ era considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
Suntem gata să numim un nou guvern şi să prezentăm publicului un plan de guvernare pentru următorii patru ani. Vom avea câteva priorităţi, în primul rând curăţare justiţiei şi lupta cu corupţia – a promis Igor Grosu, liderul formațiunii prezidențiale pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câștigat categoric scrutinul de duminică.
Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea.
Ca întotdeauna, votul e considerat nu doar politic, ci și geopolitic și va trebui să tranșeze între calea europeană și menținerea pe orbita Moscovei.
Cu o săptămâna înaintea alegerilor parlamentare anticipate, politicienii filoruși de la Chișinău continuă să-i atace pe ambasadorii occidentali.
În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
Donează
