Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege a anti-oligarhi.
De altfel, aceasta este una din cele nouă condiții pe care le-a cerut și Consiliul European, pe care după ce a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE pe 23 iunie la Bruxelles. La mult, aceste condiții trebuie rezolvate până undeva spre finele anului în curs.
Măsurile anti-corupție trebuie dublate de o lege a anti-oligarhi
La împlinirea unui an de mandat, ministrul Justiției de la Chișinău, Sergiu Litvinenco, a scris pe pagina sa de Facebook că s-au făcut pași semnificativi pentru a fi înăsprite sancțiunile pentru corupția politică și electorală, precum şi sancțiunile pentru finanțarea ilegală a partidelor.
Cu toate acestea, o lege a anti-oligarhi ar permite identificarea și sancționarea ca atare a oligarhilor sau grupurilor de interese infracționale care, prin intermediul trusturilor media și partidelor pe care le finanțează, își promovează interesele obscure și cleptocratice.
În regiune există, de altfel, un precedent pentru o astfel de lege, adoptată de o țară cu aspirații europene. În noiembrie 2021, Ucraina interzicea pentru 10 ani finanțarea partidelor politice sau a trusturilor media de către oligarhi, precum și participarea acestora la privatizarea activelor statului.
O lege a anti-oligarhi este mai importantă ca oricând în Republica Moldova, în condițiile în care oligarhii certați cu legea, dar și forțele proruse, fac deja de mai multă vreme front comun împotriva reformelor de modernizare a statului pornite de pro-europenii aflați la guvernare de la Chișinău.
Deși, după obținerea statutului de țară candidată, se vorbește despre un proces ireversibil de apropiere de UE, Republica Moldova este departe de acest deziderat.
Forțele cleptocratice interne și externe acționează în tandem pentru a frâna și chiar a sabota acest proces. Încă dețin, prin oamenii lor, pârghii în instituțiile statului – care nu sunt tocmai puternice – instituții în care se poate constata o rezistență la reforme. Controlează trusturi media care și-au pus toate gurile de tun în slujba agendei anti-reformiste. Oligarhii încă își finanțează partidele politice.
Frăția cleptocraților. Cine sunt oligarhii moldoveni și cum joacă din umbră?
Chiar dacă nu mai are puterea de altă dată, trustul General Media controlat de facto de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc, este încă unul important, care promovează o politică activă anti-guvernare și are rolul de a măcina zilnic încrederea zilnică în capacitatea de guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate.
Plahotniuc a ținut captivă Republica Moldova între 2016 și iunie 2019, când doar o troikă internațională formată din SUA-Rusia-UE a putut să-l determine să renunțe la putere și să fugă din țară. Intervenția celor trei a fost necesară în ciuda faptului că se formase o majoritate anti-Plahotniuc, iar formațiunea acestuia, Partidul Democrat, ar fi trebuit să treacă în opoziție, după alegerile din februarie 2019.
Plahotniuc a investit masiv în trustul său media, format din mai multe televiziuni și publicații online, dar și într-o armată de trolli și formatori de opinie, și a reușit rapid monopolizarea pieței publicității în Republica Moldova, pe care o gestiona tot o firmă a sa pentru a sufoca financiar restul instituțiilor media. Ani de zile, oligarhul a dus războaie cu rivalii săi politici prin intermediului brațul său armat mediatic.
La mai bine de doi ani de zile de la fuga lui Plahotniuc, rețeaua sa mediatică rămâne activă și pare să își axeze discursul în special pe zona justiției. Plahtoniuc este și el dat în urmărire internațională pe trei capete de acuzare pentru infracțiuni economice foarte grave, inclusiv “furtul miliardului de dolari” din 2012-2014.
Alți doi oligarhi certați cu legea în Republica Moldova – Ilan Șor și Veaceslav Platon – fac în prezent front comun. Șor deține mai multe televiziuni și portaluri de știri, în timp ce Platon cotizează și el la televiziunile lui Șor și cele ale socialiștilor pentru a asigura baza materială pentru funcționarea lor și pentru a plăti armata trolilor și formatorilor de opinie anti-guvernare. Șor este deja condamnat în primă instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul “furtul miliardului” și a fugit și el în 2019.
Cei doi organizează periodic proteste și concerte pe care speră să le transforme în puternice mișcări de stradă care să răstoarne actuala putere. Se încearcă exploatarea problemelor economice severe cu care se confruntă Republica Moldova ca urmare a unui cumul de factori – mai întâi efectele pandemiei, apoi impactul crizei energetice și, începând din 24 februarie, consecințele războiului din Ucraina, care a adus un val de refugiați și a blocat în mare măsură accesul pe piețele estice. În plus, inflația a atins 35,5%, iar acest nivel, unul dintre cele mai ridicate din Europa, a fost poate atins și din cauza slabei intervenții a Băncii Naționale a Moldovei, care e condusă de un fost apropiat al lui Plahotniuc.
Platon a mobilizat-o chiar și pe consoarta sa, jurnalista Natalia Morari, care a mimat jurnalismul deontologic și anti-oligarhic preț de mulți ani, iar acum se luptă cu forțele pro-europene sub pretextul unor abuzuri sub forma unui control asupra justiție. În tot acest timp, partenerul ei de viață, Veaceslav Platon, este dat în căutare internațională pentru grave infracțiuni economice în Republica Moldova.
Alianța oligarhilor cu politicienii pro-ruși
Centrul de greutate al protestelor este Comratul, în unitatea teritorial-administrativă găgăuză, un fief al prorușilor din Republica Moldova. Săptămânal, în UTA Găgăuzia, au loc proteste conduse local de un personaj afiliat PSRM și grupărilor criminale transfrontaliere din Rusia, Victor Petrov, noua stea politică a forțelor proruse din Republica Moldova. La aceste proteste participă și deputații socialiști de la Chișinău și se încearcă crearea unui nou pol anti-european care ar putea încerca inclusiv mișcări de stradă.
Socialiștii, conduși de fostul președinte prorus Igor Dodon, dețin în continuare importante televiziuni, portaluri și radiouri care întrețin propaganda internă anti-europeană și portretizează lupta anti-corupție ca pe o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva adversarilor politici ai Partidul Acțiune și Solidaritate.
În realitate, cu cinci capete de acuzare extrem de grave, Dodon își joacă acum libertatea pe douăzeci de ani, atât cât ar însuma pedepsele pe care le-ar putea primi din partea judecătorilor. Capetele de acuzare merg de la corupție până la trădare de țară în favoarea unei puteri străine. Mai mult, o altă acuzație se referă tocmai la finanțarea partidului său – PSRM - de un grup infracțional organizat, respectiv cel al lui Vlad Plahotniuc.
Dezoligarhizarea și curățarea clasei politice
Așadar, este nevoie expresă de o lege a anti-oligarhi la Chișinău, pentru a scoate din peisaj astfel de elemente toxice, promovate în Moldova ex-sovietică timp de treizeci de ani, care n-au vreo legătură cu viață politică veritabilă în slujba cetățeanului, specifică unui stat de drept.
Este nevoie de acțiuni ferme și rapide în această direcție, iar un prim grup de crimă organizată cu valențe politice de acest fel care ar putea fi destructurat este chiar Partidul Ilan Şor. Se vorbește de mai mult timp de scoaterea în afara legii a acestei formațiuni care este întreținut din bani negri și care nu are alte mijloace de a-și convinge electoratul decât prin mita sub formă de pomeni electorale. Deocamdată, nu s-a acționat hotărât din teama ca o astfel de mișcare să nu fie interpretată ca un abuz al puterii.
De data aceasta, regulile jocului se pot schimba. Până și Bruxelles-ul recomandă acest lucru pentru a se putea înaintea în parcursul european, fapt ce ar putea impulsiona și puterea de la Chișinău să ia măsurile aferente unei “dezoligarhizări” veritabile.
