Socialiștii pro-ruși au ieșit în stradă, după ce fostul lor șef, Igor Dodon, a fost plasat în arest la domiciliu, sub acuzațiile de trădare de patrie și corupție pasivă.
Fostul președinte al Republicii Moldova, socialistul pro-rus Igor Dodon, a fost arestat pentru a nu împiedica intrarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina, susțin instituții de presă de la Chișinău și Moscova. În realitate, dosare legate de finanțarea ilegală a formațiunii lui Dodon au fost deschise încă de acum câțiva ani.
Anul trecut, șefa statului, Maia Sandu, declara că mizează pe sprijinul României și al altor parteneri pentru „reformarea tutoror instituțiilor care țin de siguranța națională”.
Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.
El s-a pronunțat pentru federalizarea statului, ca soluție pentru conflictul înghețat din regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria.
Procurorii îl acuză pe liderul socialist de trădare de patrie, corupție pasivă, finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală și îmbogățire ilegală.
Anchetatorii îl suspectează pe Dodon că, în 2019, pe când era șef al statului, ar fi primit bani de la un aliat politic conjuctural, impopularul oligarh Vlad Plahotniuc, care, ulterior, a fugit în străinătate.
Republica Moldova va suferi pierderi economice enorme dacă se va retrage din Comunitatea Statelor Independente, afirmă fostul președinte filo-rus, Igor Dodon. Datele statistice arată însă că exporturile moldovenești în Rusia sunt în continuă scădere, în condițiile în care Moscova a impus bariere tarifare pentru produsele moldovenești încă din 2014 și livrează gaze la prețuri de piață.
9 mai a fost așteptat cu anxietate la Chișinău: o lege recentă interzice afișarea simbolurilor armatei ruse și invadării Ucrainei, panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, iar filo-rușii spuseseră că vor ignora legea. Existau temeri că vor fi tulburări. N-au fost, iar manifestarea a părut mai degrabă cea a unor nostalgici comuniști decât una de solidarizare cu Rusia.
Rizea, învinuit şi că a obţinut ilegal, în 2017, cetăţenia Republicii Moldova, pe care, trei ani mai târziu, i-a retras-o fostul preşedinte Igor Dodon, a pierdut litigiul la Curtea de Apel Chişinău şi, conform juriştilor, poate fi extrădat mai uşor.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Mesajul pentru funcționarii din ministere este simplu – cei care fură, dați afară, cei care lucrează, promovați - a spus șefa Executivului.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a evidenţiat 'în mod special contextul favorabil pentru reforme democratice şi avansarea parcursului european al Republicii Moldova'.
Justiția, un domeniu perceput drept foarte sensibil atât de cetățenii republicii, cât și de partenerii occidentali ai acesteia, va fi condusă de deputatul Sergiu Litvinenco.
Noul președinte al Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, a sugerat că votul de învestitură pentru viitorul cabinet ar putea avea loc pe 5 august.
Fostul legislativ era considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
Suntem gata să numim un nou guvern şi să prezentăm publicului un plan de guvernare pentru următorii patru ani. Vom avea câteva priorităţi, în primul rând curăţare justiţiei şi lupta cu corupţia – a promis Igor Grosu, liderul formațiunii prezidențiale pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câștigat categoric scrutinul de duminică.
Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea.
Ca întotdeauna, votul e considerat nu doar politic, ci și geopolitic și va trebui să tranșeze între calea europeană și menținerea pe orbita Moscovei.
Cu o săptămâna înaintea alegerilor parlamentare anticipate, politicienii filoruși de la Chișinău continuă să-i atace pe ambasadorii occidentali.
În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.
În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.
Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.
Fostul președinte al Republicii Moldova consideră că a pierdut alegerile prezidențiale din cauza Facebook, care i-ar fi șters like-uri primite și ar fi blocat conturile membrilor săi de partid. În mod ironic, afirmațiile au fost făcute într-o emisiune online transmisă pe aceeași rețea, Facebook.
Perdant în recentele alegeri prezidențiale din această toamnă, Igor Dodon încă se agață de putere în interiorul Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM), dar și în fața susținătorilor săi externi de la Kremlin.
Socialiștii și presa asociată acestora au reacționat virulent la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care este anulată o lege care acorda un statut privilegiat limbii ruse. Hotărârea este prezentată drept un atac împotriva minorității ruse și se acreditează ideea că responsabilitatea pentru acest atac o poartă președintele nou-ales, Maia Sandu, care în acest fel și-a încălcat promisiunile de campanie.