Presa pro-Kremlin din Rusia și din republicile autoproclamate din estul Ucrainei a lansat o serie de narațiuni false despre distrugerea infrastructurii civile din Donbass, care ar fi fost înscenată de Kiev pentru a-și „justifica” atacurile asupra rusofonilor.
Washingtonul precizase că tatonările diplomatice vor continua numai dacă rușii nu atacă Ucraina.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Preşedintele Vladimir Putin spune că procesul de pace din regiune n-are nicio perspectivă.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
Americanii rămân convinși că Rusia vrea să inventeze un pretext pentru o invazie în Ucraina.
Anterior, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat ferm cererea din ajun a Dumei de Stat, camera camera inferioară a parlamentului rus, ca președintele Vladimir Putin să recunoască independența, proclamată unilateral, a aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Moscova acuză genocidul pe care l-ar comite trupele Kievului în estul rusofon și rusofil al Ucrainei.
În decembrie 2021, liderii celor două republici fantomă, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Ucraina este obligată, prin acordurile de pace de la Minsk, să negocieze cu separatiștii pro-ruși din Donbass, potrivit unei narațiuni false promovate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Contra-argumentele Kievului la aceste narațiuni au fost catalogate drept o propagandă în stilul lui Joseph Goebbels.
El s-a declarat, din nou, sceptic în legătură cu iminența unui atac al rușilor și a afirmat că, prin masarea atâtor trupe la granița comună, Moscova încearcă, mai degrabă, să-i intimideze pe ucraineni.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
Aceasta nu înseamnă, însă, că rușii nu-și vor putea mări efectivele în următoarea perioadă – a mai spus el.
Londra afirmă că fostul deputat ucrainean Yevhen Muraiev e văzut la Kremlin drept un potențial șef al regimului pe care rușii ar vrea să-l impună țării vecine.
În plan politic, deputaţii ruşi se pregătesc să-i solicite preşedintelui Vladimir Putin recunoaşterea aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Ucraina se pregătește să masacreze civilii din Donbass, potrivit presei din regiunea separatistă și de la Moscova. Narațiunea falsă este o reacție la știrea privind mobilizarea de către Kiev a unităților de apărare teritorială în contextul în care există rusul unei invazii rusești.
Poroşenko, un miliardar care a făcut avere producând ciocolată, riscă până la 15 ani de închisoare.
Luna trecută, justiţia rusă a confirmat, din greşeală, că Moscova a trimis trupe în ţara vecină.
El afirmă că dosarul e fabricat la comanda politică a actualului șef al statului, Volodimir Zelenski.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Procurorii susțin că el a cumpărat pentru Kiev de la rebelii secesioniști din estul țării cărbune în valoare 48,6 milioane de euro, finanţând, astfel, ceea ce ucrainenii numesc organizaţii teroriste.
Țările membre ale Uniunii Europene și aliații lor americani au avertizat Moscova că orice nouă agresiune armată contra vecinei sale va fi urmată de sancțiuni economice severe.
În 2021, instanțele din Rusia au decis extrădarea a 499 de foști mercenari în Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan, Cehia și alte state.
În caz de acțiuni militare, va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune – afirmă președintele Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Declanşat în 2014, la scurt timp după ce Moscova a anexat, fără luptă, peninsula ucraineană Crimeea, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu peste 13 mii de morţi şi circa un milion şi jumătate de persoane refugiate.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Donează
