Șeful lui de partid, deputatul Viktor Medvedciuk, e acuzat de înaltă trădare și de încercarea de a-și apropria resurse naționale din Crimeea anexată de ruși.
Comentatorii notează că nu sunt puțini combatanții ucraineni care au luptat cu separatiștii ce se consideră trădați de clasa politică de la Kiev.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Luna trecută, Rusia se declarase îngrijorată de speculaţiile privind aşa-numita foaie de parcurs a aderării Ucrainei la NATO și avertizase că acestea pot înteți conflictul din Donbas.
Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania.
Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale.
Anterior, Ucraina a respins protestele Moscovei față de tricourile echipei sale reprezentative, pe care sunt imprimate harta peninsulei Crimeea, anexată de ruși în 2014, și sloganuri patrotice.
Ambasadele americană și britanică la Kiev au comunicat, la rândul lor, că le plac tricourile fotbaliștilor ucraineni.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
Oficialii de la Kiev spun că Ucraina are nevoie de 21 de miliarde de dolari pentru a reconstrui Donbasul devastat de rebeliunea pro-rusă izbucnită în 2014.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Ucraina ar putea pierde teritorii pentru că a interzis emisia a trei posturi de televiziune pro-rusești, ar fi afirmat fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, potrivit Ria Novosti. Știrea este falsă: Saakașvili nu a vorbit de pierderea teritoriilor, ci doar a spus că închiderea televiziunilor ar putea fi folosită de Rusia ca pretext pentru noi agresiuni.
Autoritățile de la Kiev au interzis o ediție a romanului „Maestrul și Margareta” al lui Mihail Bulgakov, dar informația a fost tratată de publicații online din Rusia drept o interzicere totală a acestei opere literare.
Cu cât mai hibridă devine realitatea, cu atât mai hibride devin uneltele de luptă. Este un nou crez informal al Rusiei de astăzi care, în războiul asimetric în afara teritoriului său, folosește o „armată a nimănui”. Cel mai cunoscut dintre avatarurile acestei armate este Grupul Wagner.
Șefa diplomaţiei suedeze a exclus posibilitatea participării OSCE la negocierile în "Formatul Normandia", subliniind că acest format este eficient în componența actuală.
Ucraina nu ar fi capabilă nici măcar să își asigure necesarul de hrană pentru armata, așa că a recurs la importuri de cartofi și piure de cartofi din Rusia, deși o descrie drept stat inamic. Știrea e fake: piureul din prefabricate nici măcar nu apare în meniul personalului militar ucrainean.
Rusia continuă să promoveze teoriile privind destrămarea Ucrainei lansate în perioada Euromaidanului și bazate pe conceptul de „stat artificial”.
Ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, anunță însă că legislația privind dubla cetățenie nu va accepta ca cei cu cetăţenie ucraineană să aibă și cetățenie rusă.
Franța, Germania și Ucraina nu își doresc reglementarea conflictului din Donbass întrucât au boicotat o inițiativă de pace a Federației Ruse și a republicilor auto-proclamate din estul Ucrainei, afirmă presa rusă și cea pro-rusă.
