Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
Kremlinul apreciază că e greu ca, în doar câteva ore, să fie soluționate numeroasele divergențe de pe agenda bilaterală.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Într-o singură zi, rebelii au tras în opt rânduri cu lansatoare de grenade și cu mortiere asupra pozițiilor ucrainene.
Predecesorul său, Andrii Taran, a fost frecvent criticat pentru lipsa de reforme în armată.
Anterior, ministerul său dezminţise o desfăşurare suplimentară de trupe ruseşti la graniţa Ucrainei şi apreciase informaţiile în acest sens drept o posibilă operaţiune psihologică a Moscovei.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Și politicienii străini filoruși, mai ales francezi și sârbi, care vor încerca să legitimeze scrutinul ilegal ca observatori internaționali vor fi penalizați, chiar dacă în țările lor beneficiază de imunitate parlamentară.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, afirmă că ocupaţia rusească se va sfârşi într-o zi, iar Moscova va trebui să plătească.
De la începutul anului, au fost uciși cel puțin 54 de militari ucraineni, față de 50 în 2020, în timp ce pierderile rebelilor trec de 30.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Decesul său ridică la patru numărul militarilor ucraineni căzuți în luptă numai în ultima săptămână și la aproape 50 pe al celor uciși de la începutul anului.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Șeful lui de partid, deputatul Viktor Medvedciuk, e acuzat de înaltă trădare și de încercarea de a-și apropria resurse naționale din Crimeea anexată de ruși.
Comentatorii notează că nu sunt puțini combatanții ucraineni care au luptat cu separatiștii ce se consideră trădați de clasa politică de la Kiev.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Luna trecută, Rusia se declarase îngrijorată de speculaţiile privind aşa-numita foaie de parcurs a aderării Ucrainei la NATO și avertizase că acestea pot înteți conflictul din Donbas.
Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei republici baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania.
Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale.
Anterior, Ucraina a respins protestele Moscovei față de tricourile echipei sale reprezentative, pe care sunt imprimate harta peninsulei Crimeea, anexată de ruși în 2014, și sloganuri patrotice.
Ambasadele americană și britanică la Kiev au comunicat, la rândul lor, că le plac tricourile fotbaliștilor ucraineni.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
Oficialii de la Kiev spun că Ucraina are nevoie de 21 de miliarde de dolari pentru a reconstrui Donbasul devastat de rebeliunea pro-rusă izbucnită în 2014.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.