Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Declanşat în 2014, la scurt timp după ce Moscova a anexat, fără luptă, peninsula ucraineană Crimeea, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu peste 13 mii de morţi şi circa un milion şi jumătate de persoane refugiate.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
În octombrie, un influent politician şi magnat pro-rus, Viktor Medvedciuk, a fost acuzat de trădare în aceeaşi afacere cu cărbune.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
Kremlinul apreciază că e greu ca, în doar câteva ore, să fie soluționate numeroasele divergențe de pe agenda bilaterală.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Într-o singură zi, rebelii au tras în opt rânduri cu lansatoare de grenade și cu mortiere asupra pozițiilor ucrainene.
Predecesorul său, Andrii Taran, a fost frecvent criticat pentru lipsa de reforme în armată.
Anterior, ministerul său dezminţise o desfăşurare suplimentară de trupe ruseşti la graniţa Ucrainei şi apreciase informaţiile în acest sens drept o posibilă operaţiune psihologică a Moscovei.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Și politicienii străini filoruși, mai ales francezi și sârbi, care vor încerca să legitimeze scrutinul ilegal ca observatori internaționali vor fi penalizați, chiar dacă în țările lor beneficiază de imunitate parlamentară.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, afirmă că ocupaţia rusească se va sfârşi într-o zi, iar Moscova va trebui să plătească.
De la începutul anului, au fost uciși cel puțin 54 de militari ucraineni, față de 50 în 2020, în timp ce pierderile rebelilor trec de 30.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Decesul său ridică la patru numărul militarilor ucraineni căzuți în luptă numai în ultima săptămână și la aproape 50 pe al celor uciși de la începutul anului.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.