Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.
Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe - a declarat, la Moscova, şeful diplomaţiei de la Chişnău, Nicu Popescu.
Analiștii de la Chișinău cred că Republica Moldova ar putea obține un preț mai bun de achiziție a gazelor rusești doar dacă va face cedări politice legate de dosarul transnistrean.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.
Partidul prezidenţial Rusia Unită şi-a adjudecat categoric scrutinul organizat de vineri până duminică pentru alegerea celor 450 de deputaţi noi.
Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, aprecia că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'.
Transnistria e problema imposibil de rezolvat a Moldovei, problemă cu atât mai gravă cu cât statul ăsta e, chiar acum, sfășiat ideologic, tras simultan în direcții opuse, de Occident și de Rusia, de Vest și Est. Subiectul e cu atât mai fierbinte dacă te gândești că, pe 11 iulie, în Republica Moldova au loc alegeri.
Moscova apreciază că șefa statului face declarații severe cu privire la regiunea secesionistă.
În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
România a donat până acum republicii vecine, majoritar românofone, toate cele 200.000 de doze promise în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu omoloaga sa, Maia Sandu.
SUA, România și Republica Moldova se pregătesc să atace obiective strategice importante ale Rusiei în regiunea separatistă transnistreană, precum depozitul de muniții de pe vremea URSS de la Cobasna. Această narațiune este promovată în contextul în care tensiunile se intensifică în zonă, dat fiind că Rusia concentrează trupe la granițele Ucrainei.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Uniunea Europeană a contribuit în ultimii ani la menținerea în viață a Transnistriei, oferindu-i acesteia piața sa în ideea că astfel va contribui la evitarea unui conflict în regiune. Rusia a încetat să fie partenerul economic predominant al republicii separatiste, dar și-a păstrat suficiente pârghii în regiune.
Transnistria a reprezentat în ultimele trei decenii una dintre cele mai mari enigme din Europa de Est și continuă să fie un studiu de caz aparte, fiind unul dintre primele conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic și apoi un model pentru cele ce au urmat în jurul bazinului Mării Negre.
Fostul oficios guvernamental de la Chișinău, Moldova Suverană, susține că Republica Moldova ar trebui să-i ofere Ucrainei teritoriul separatist al Transnistriei în schimbul Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud
După ce Maia Sandu a reiterat poziţia Chişinăului privind retragerea trupelor ruse care staţionează ilegal în Republica Moldova încă din timpul războiului de la Nistru din 1992, oficiali de cel mai înalt rang de la Moscova au acuzat-o că prin aceasta ar destabiliza situaţia din regiune
Rusia maschează, prin retorică agresivă, lipsa de idei și chiar de interes real pentru Moldova. Transnistria – un pion pentru viitoare schimburi, controlat tot mai ferm de Șeriff.
Donează
