România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova vor ataca împreună regiunea separatistă transnistreană, potrivit unei dezinformări apărute în presa română. Dezinformarea a fost publicată în România, într-un text care conține o serie de dezinformări specifice propagandei rusești.
Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.
Statele occidentale și Ucraina au organizat acte teroriste în Transnistria pentru a atrage Moldova în NATO și pentru a captura muniția depozitată în regiune încă din perioada sovietică, scrie presa rusă. Narațiunile false sunt folosite împreună cu meta-narațiunea mai veche privind responsabilitatea Occidentului pentru războiul din Ucraina.
Un general rus menționa recent Transnistria ca unul din obiectivele celei de-a doua faze a războiului din Ucraina. Se va opri Rusia în Transnistria sau va vrea să ajungă și la Chișinău, aflat la o aruncătură de băț? Și ce ar trebui să facă România în acest caz? Anul 1940 este invocat tot mai des…
România exprimă sprijinul deplin pentru apelul la calm şi responsabilitate al preşedintelui Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Presa și unii politologi ruși au început să îndemne deschis Moscova să penalizeze Republica Moldova pentru „ieșirile” guvernării din ultimul timp, precum interzicerea simbolurilor „Z”, „V” și, în special, a panglicii Sf. Gheorghe – primele asociate direct cu agresiunea asupra Ucrainei, ultima considerată un simbol al armatei ruse.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
După proclamarea independenței de către Republica Moldova, la 27 august 1991, relațiile între Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat considerabil. Au avut loc și primele ciocniri între forțele moldovenești și cele transnistrene, pregătite și înarmate de Armata a 14-a a Rusiei. Pe 2 martie, s-a declanșat războiul.
Gândită de sovietici ca un cap de pod pentru expansiunea spre Basarabia și România de dincolo de Prut, Transnistria a fost, după căderea URSS, scena unuia din războaiele prin care Rusia post-sovietică a încercat să își mențină controlul asupra spațiului sovietic.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Occidentul i-a declarat de fapt război Federației Ruse prin sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, iar guvernarea de la Chișinău s-a aliat cu Vestul, ceea ce poate avea consecințe grave, scrie Mejdurecie.md. Articolul de analiză încearcă să justifice o eventuală repetare a situației din Ucraina și în Republica Moldova, dacă aceasta își va menține abordarea pe care o are în prezent față de Rusia și de Occident.
Vizita sa survine pe fondul fluxului de refugiaţi din Ucraina care vin în Republica Moldova şi după ce regimul separatist pro-rus din Transnistria (est) a solicitat, din nou, Chişinăului iniţierea unui dialog pentru ceea ce numeşte reglementarea definitivă a relaţiilor.
Tiraspolul susţine că solicitarea Chișinăului de integrare în UE este "o decizie geopolitică ce va duce la schimbarea granițelor internaționale" și la "schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene".
300 de oameni și-au pierdut viața, iar alte sute au fost răniți, rămânând cu diferite grade de dizabilitate.
Războiul din Transnistria a izbucnit, oficial, pe 2 martie a 1992, moment în care se înregistrau deja violențe de câteva luni. Războiul a fost ultima – și cea mai sângeroasă – etapă a unui conflict declanșat în fosta URSS între forte reformiste, care în republici luaseră forma mișcărilor de emancipare națională, și cele conservatoare, care își doreau menținerea unui imperiu sovietic cu capitala la Moscova. Nou-formata Federație Rusă a intervenit în război pentru a menține un cap de pod în fosta provincie/republică unională.
Vecină cu Ucraina, Republica Moldova este interesată direct de modul în care decurge războiul din Ucraina, atât din motive militare, cât din perspectivă umanitară.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Cea mai mare parte a acestora a fost depozitată acolo în urma retragerii trupelor sovietice din țările membre ale fostului Pact de la Varșovia.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
„Este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova” – mai spune șefa statului.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Învestirea lui survine după ce și liderul separatist, Vadim Krasnoselski, și-a ajudecat un nou mandat, la așa-numitele alegeri prezidențiale de pe 12 decembrie.
Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.
Voci din media şi de pe scena politică de la Chişinău îi acuză de trădare pe politicienii de stânga care au mers să se întâlnească la ambasada rusă cu aşa-numiţii observatori internaţionali ai scrutinului de peste Nistru.
Puterea, aflată sub controlul holdingului Sheriff, calcă în picioare democrația – declară activiști civici din regiune.
Donații
Veridica.md