Sancţiunile internaționale „au avut un efect asupra capacităţii lui Putin de a se reaproviziona şi reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme şi a rachetelor sale ghidate de precizie” – afirmă un înalt oficial de la Pentagon.
Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
Doi combatanţi britanici, luaţi prizonieri în Ucraina de către trupele ruse au cerut să fie daţi la schimb pentru omul politic ucrainean prorus Viktor Medvedciuk, deţinut de autorităţile ucrainene.
Potrivit ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, situația actuală din Ucraina este rezultatul direct al dorinței SUA și a Occidentului de a conduce și de a domina lumea.
Crimele, torturile și jafurile comise de militarii ruși sunt rezultatele unui sistem educațional deficitar dar și al problemelor sociale neglijate de autorități, scrie presa independentă rusă, care continuă să lucreze în ciuda faptului că este cvasi-interzisă în Rusia. Veridica a mai notat și un articol despre cum au ajuns rușii să îi denunțe pe cei care nu împărtășesc varianta oficială despre război, precum și două interviuri, unul despre regimul lui Putin, al doilea despre declinul industriei petroliere rusești din cauza sancțiunilor.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Fost ambasador la Moscova, directorul CIA, William Burns, spune că președintele rus, Vladimir Putin, e un om răzbunător, încăpățânat și care, de-a lungul anilor, s-a scufundat într-un amestec exploziv de nemulțumiri, ambiție și nesiguranță.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Austria depinde în proporție de 80% de hidrocarburile rusești.
Într-o intervenție video în Parlamentul Estoniei, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că foloseşte în Ucraina bombe cu fosfor şi tactici de teroare împotriva civililor.
Referindu-se la atrocităţile comise de forţele ruse în Ucraina, premierul Fumio Kishida le-a numit pentru prima dată „crime de război”.
„Genocidul nu poate fi prescris” – a subliniat președintele polonez, într-un discurs susţinut cu ocazia comemorării a 82 de ani de la masacru și evocând actuala „agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei independente şi democratice”.
Rusia, stat succesor al URSS, și-a asumat și a promovat, sub Vladimir Putin, și multe din miturile acestuia, în special cele cu privire la forța sa și a armatei sale. Miturile respective se găsesc în imaginarul colectiv din întreg spațiul ex-sovietic; invadarea Ucrainei a început însă să spulbere multe din ele, inclusiv cele cu privire la armata victorioasă, soldatul eliberator și popoarele înfrățite.
LUNI, 19 mai, ZIUA 1181: Cinci regiuni ucrainene vizate de atacurile ruseşti cu drone
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
În martie, la o populație de peste 140 de milioane, s-au vândut doar 55.129 de mașini mici, nici jumătate față de februarie.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
Un clovn, din mamă rusoaică și tată procuror – l-au descris frecvent jurnaliștii pe cel care fusese mereu atent să nu se i opună preşedintelui Vladimir Putin și care profesa ultranaționalismul rusesc ca fiu al unui etnic evreu.
Echipa Proekt, declarată de anul trecut organizație nedorită pe teritoriul Federație Ruse, revine cu o amplă investigație despre problemele de sănătate ale lui Vladimir Putin. The Insider scrie cum, înainte de a fi asasinat, politicianul Boris Nemțov a fost urmărit de agenți FSB implicați ulterior în otrăvirea lui Alexei Navalnîi. De asemenea, publiciștii ruși analizează șansele ca Putin să fie judecat de Tribunalul de la Haga pentru crime de război.
Berlinul, cel mai mare importator european de gaze din Rusia, a anunțat că preia controlul temporar asupra filialei germane a Gazprom, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu gaze.
Conflictul din Ucraina vecină, izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat miza: Orban s-a prezentat ca un protector al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de petrolul şi de gazele ruseşti.
Suveranul Pontif a deplâns faptul că „din estul Europei, din estul de unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului” și l-a criticat implicit, în premieră, pe Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Realegerea premierului Viktor Orban, liderul FIDESZ, este complicată, spun analiştii, de invadarea Ucrainei de către Rusia, care a pus într-o nouă lumină relațiile sale strânse cu președintele rus, Vladimir Putin.
În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente.
Washingtonul a sancţionat și „cel mai mare fabricant de cipuri din Rusia” care – subliniază Departamentul Trezoreriei – „exportă peste 50% din microelectronica rusă”.
Rezultatele sondajului arată că şi Guvernul de la Moscova câştigă procente în percepţia publică, după invazia rusă în Ucraina.
Gravele turbulenţe de pe pieţele alimentare mondiale „nu se datorează în niciun caz acţiunilor Rusiei, ci mai degrabă isteriei necontrolate a sancţiunilor occidentale” împotriva Moscovei – afirmă ambasadorul rus la ONU.
Anterior, Trump îl acuzase pe Biden că a obținut demiterea unui procuror ucrainean pentru a proteja o companie de gaze, Burisma, de urmărire penală pentru corupție, deoarece fiul său se afla atunci în consiliul de administrație al grupului.
La negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul, preşedintele Volodimir Zelenski a semnalat că este pregătit să ofere Rusiei o serie de concesii pentru a pune capăt luptei.
