Spartak Moscova a pierdut sponsorizarea celebrului producător de echipament sportiv Nike.
Guvernul conservator de la Budapesta susține că, pe termen lung, conversia economiei ar putea costa până la 18 miliarde de euro.
În martie, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, unde Artem Dzyuba are rude, el a boicotat un cantonament al echipei naționale, invocând motive familiale.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
Parlamentul European ceruse joi includerea lui Schroeder pe lista neagră, dacă acesta nu demisionează de la Rosneft. Şi tot joi, grupurile parlamentare membre ale coaliţiei guvernamentale din Germania i-au retras o parte din privilegiile de fost cancelar.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla într-o stare fizică și psihică foarte proastă, iar la Moscova s-ar pregăti o lovitură de stat.
Excentricul miliardar Elon Musk l-a provocat, la mijlocul lunii martie, pe preşedintele rus Vladimir Putin la „o luptă unu la unu”, având drept miză Ucraina.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Președintele Cehiei, Milos Zeman, l-a numit numit nebun pe omologul său rus, Vladimir Putin.
Președintele Vladimir Putin își reia diatribele contra așa-zișilor naziști de la Kiev.
Noul ajutor aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei.
Embargoul asupra petrolului rusesc ar echivala cu o bombă atomică pentru economia ungară – pretinde premierul Victor Orban.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
Tătarii din Crimeea susțin războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, numit de Kremlin „operațiune specială”, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa guvernamentală rusă. În realitate, tătarii s-au opus agresiunii ruse încă din 2014, când Moscova a ocupat și anexat Crimeea.
Consiliul municipal din Mariupol a anunţat că circa 100.000 de locuitori ai oraşului sunt „în pericol de moarte” din cauza bombardamentelor ruse şi a condiţiilor sanitare precare şi a descris drept „catastrofală” penuria de apă potabilă şi mâncare.
Presa din Rusia descrie întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și secretarul general ONU António Guterres drept o victorie importantă pentru Moscova în plan internațional. Potrivit narațiunilor false ale presei pro-Kremlin, Putin l-a convins pe Guterres că naziștii din Ucraina au comis crime de război și că „operațiunea specială militară” a Rusiei respectă principiile ONU.
Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurilor sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei.
În cursul întâlnirii de la Kremlin, cu liderul rus, secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a reiterat apelul la o colaborare între Națiunile Unite şi Moscova pentru a crea coridoare umanitare şi a veni în ajutorul civililor din Ucraina.
Prim-ministrul britanic apreciază că, în virtutea popularității masive de care se bucură în rândul rușilor, Putin le-ar putea spune că operaţiunea lansată în Ucraina a fost „o reuşită” şi că, „tehnic, este un succes”.
Totodată, Londra a interzis exportul către Rusia a unor produse şi tehnologii pe care această ţară le-ar putea folosi împotriva Ucrainei, în special echipamente pentru interceptarea şi monitorizarea comunicaţiilor.
Antonio Guterres urmează să fie primit de preşedintele Putin, iar apoi se va deplasa la Kiev, pentru o întrevedere cu preşedintele Zelenski; acesta din urmă a criticat calendarul deplasărilor, afirmând că nu vede „nicio dreptate şi nicio logică în această ordine”.
În estul Ucrainei, teritoriile separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa ca republici populare după referendumuri considerate nule de comunitatea internaţională.
În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.
Sancţiunile internaționale „au avut un efect asupra capacităţii lui Putin de a se reaproviziona şi reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme şi a rachetelor sale ghidate de precizie” – afirmă un înalt oficial de la Pentagon.
Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
