Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Purtătorii de cuvânt ai Forțelor Armate ale Ucrainei informează că o parte din tehnica militară a fost transportată din unitățile Districtului Militar Estic al Federației Ruse.
Antrenaţi în gherila urbană şi în utilizarea de explozibili, agenţii ar urma să lovească, sub un fals drapel ucrainean, obiective din zonele controlate de rebelii pro-ruşi, ca să le ofere protectorilor acestora din urmă ocazia să intervină armat.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Washingtonului, primul între egali în NATO, repetă că politica uşilor deschise ale Alianței nu este subiect de negociere cu Moscova.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.
Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Potrivit MAE al Ucrainei, SUA au promis un sprijin concret pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Febrila activitate diplomatică din Occident are loc după ce Moscova a pretins aşa-numite garanţii de securitate, ce ar include înghețarea extinderii NATO și a amenajării de noi baze militare occidentale în spațiul ex-sovietic.
Analiştii notează că statele ex-comuniste central şi est-europene, satelizate forţat de fosta Uniune Sovietică, sunt deosebit de mefiente în legătură cu orice dialog cu Moscova.
Odessa, oraș-port din sudul Ucrainei, s-a transformat într-o bază militară NATO, potrivit unei narațiuni din presa rusă. Aceasta denunță și exercițiile NATO la Marea Neagră și cataloghează Odessa și sudul Ucrainei drept pământuri rusești aflate sub ocupație străină.
Şedinţa are loc după ce, în noiembrie 2021, Rusia și-a închis misiunea de pe lângă sediul NATO din Bruxelles și a suspendat activitatea reprezentanței Alianței Nord-Atlantice la Moscova.
Negocierile americanilor cu ruşii, programate pe 9 şi 10 ianuarie, în Elveţia, la Geneva, nu se vor purta peste capul ucrainenilor – repetă liderul de la Casa Albă.
Analiștii notează că este una dintre rarele declarații comune elaborate și semnate, în ultima vreme, de americani, britanici și francezi, piloni ai NATO și ai lumii libere, în general, împreună cu rușii și cu chinezii.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a decis menţinerea în Marea Mediterană a unui port-avion ce urma să meargă în zona Golfului.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Incidentul survine într-un moment tensionat al relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, aliate, de decenii, în NATO, dar despărţite de numeroase divergenţe.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.