NATO amenință Rusia și mobilizează forțe semnificative la granițele acesteia, afirmă presa afiliată Kremlinului. De fapt NATO își consolidează flancul estic ca răspuns la amenințările Rusiei, iar forțele trimise de Alianță reprezintă o fracțiune din cei peste 100 de mii de militari mobilizați de Moscova.
ȘTIRE: „NATO a anunțat că trimite mai multe nave și avioane în Europa de Est în timp ce se prezintă ca o alianță defensivă, deși nimeni nu a amenințat vreun stat NATO. NATO a făcut luni un anunț important, și anume că Aliații NATO își pun forțele în așteptare și trimit nave și avioane de luptă suplimentare către locurile de desfășurare a NATO din Europa de Est, consolidând descurajarea și apărarea Aliaților. Motivul invocat de NATO ar fi că Rusia ”își continuă consolidarea militară în și în jurul Ucrainei” […] „Salut faptul că aliații contribuie cu forțe suplimentare la NATO. NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți Aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a Alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării noastre colective”, a spus Stoltenberg […] Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Nu existau forțe NATO în partea de est a Alianței înainte de 2014”, se mai arată în comunicat. O desfășurare de forțe care nu se justifică de vreme ce nici un membru NATO nu a fost amenințat!”.
NARAȚIUNE: NATO este o alianță ofensivă și agresivă ce se pregătește de război, deși nimeni a amenințat vreun membru al său.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Înrăutățirea climatului de securitate din jurul granițelor Ucrainei, începând cu 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană a Crimeii și a sprijinit separatiștii care au declanșat războiul din Donbass, a condus inevitabil la sporirea nivelului de alertă în rândul statelor membre NATO, mai ales că Rusia și-a intensificat și activitățile în zona Mării Baltice și a Mării Negre. Nu trebuie uitat, în context, că și înainte de atacarea Ucrainei, Rusia a declanșat un război cibernetic cu Estonia și unul convențional cu Georgia, țară care, la fel ca și Ucraina, are aspirații euro-atlantice.
Cu precădere, țările din flancul estic al Alianței și-au sporit capabilitățile militare pe fondul atitudinii militariste crescute a Moscovei, precum și a unor amenințări directe venite din partea unor oficiali ai Rusiei. Totodată, aceste state ex-comuniste sau ex-sovietice, care au și experiența istorică a agresivității Moscovei, au cerut în repetate rânduri consolidarea prezenței Alianței pe teritoriul lor.
În ultimul an, Rusia a manifestat o agresivitate disuasivă, prin efectuarea a zeci de manevre și exerciții de luptă în jurul granițelor Ucrainei. În prezent, sunt mobilizați peste 100.000 de militari ruși, precum și tehnică grea de luptă.
Pe lângă desfășurarea din teren, Federația Rusă a prezentat pe 17 decembrie o listă de cereri SUA. Printre cerințele Moscovei se află și retragerea bazelor americane din Europa de Est. Mai mult, vinerea trecută, Rusia a menționat explicit România și Bulgaria, state membre NATO de circa 18 ani de zile, drept țări din care Alianța ar trebui să își retragă forțele.
În ciuda faptului că în teren desfășoară contigente impresionante de trupe, gata să invadeze Ucraina, Moscova încearcă să se victimizeze și promovează narațiunea falsă că ea ar urma să fie ținta unei agresiuni a NATO.
Această tentativă de victimizare este semnalată și de către Departamentul de Stat al SUA care a publicat recent o listă de narațiuni ruse.
„Oficialii guvernului rus descriu în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca pe un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici. Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să răspundă: „rusofobia”, precizează comunicatul diplomației americane, citat de G4Media.ro.
În ceea ce privește România, una dintre amenințările constante venite din partea Rusiei a fost legată de amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. De atunci, mai mulți oficiali ruși au afirmat că România va deveni ținta rachetelor rusești, asta deși sistemul antirachetă din România folosește rachete de tip SM-3, fără încărcătură explozibilă și care folosesc doar forța cinetică. Rusia afirmă însă că acestea pot fi înlocuite oricând cu rachete de atac.
OBIECTIV: Prezentarea NATO ca pe o alianță militară agresivă care se înarmează nejustificat. Inventarea unei justificări pentru politica agresivă a Rusiei, prezentată aici ca una defensivă. Mutarea atenției de la mobilizarea forțelor ruse în preajma granițelor Ucrainei.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: NATO este o alianță defensivă prin statutul său, menită să protejeze statele membre și să răspundă la un atac asupra acestora. Este dreptul suveran al oricărui stat să accepte forțe străine pe teritoriul său și este dreptul NATO ca să își plaseze forțele oriunde dorește, cu acordul statelor care le găzduiesc. Consolidarea flancului estic este rezultatul agresivității Rusiei în regiune, fiind doar o simplă reacție preventivă. Un exemplu recent a fost dat de șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a declarat flancul estic al NATO trebuie întărit cât mai curând posibil după ce Rusia a nominalizat România ca țară din care NATO ar trebui să se retragă. De altfel chiar și revendicările prezentate Occidentului în contextul crizei din Ucraina reprezintă o formă de încălcare a suveranității statelor membre acceptate în NATO după 1997.
Mai mult, Rusia a amenințat și anterior state NATO de pe flancul estic. În plus, forțele ruse sunt net superioare celor ale statelor NATO din flancul estic, iar trupele internaționale ale Alianței trimise în statele respective nu sunt de natură să amenințe Rusia, rolul lor fiind unul de descurajare. Alianța are în prezent patru batalioane multinaționale, adică aproximativ patru mii de militari, în Polonia și în statele baltice. La acestea se adaugă unități mult mai mici și unele contingente reduse ale Statelor Unite, iar ca răspuns la mobilizarea puternică a Rusiei, președintele Joe Biden ia în calcul suplimentarea efectivelor americane din regiune 8500 de militari.
SÂMBURE DE ADEVĂR: SUA, Franța, Olanda și Spania și-au anunțat deja intenția de a trimite trupe suplimentare și echipamente de luptă în România, Bulgaria și țările baltice.
