Ministrul francez al Forţelor Armate, Florence Parly, face o vizită în România, iar joi are întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.
Potrivit comunicatelor oficiale, „discuţiile se vor axa în special pe aprofundarea relaţiilor din domeniul apărării dintre cele două ţări, în cadrul Parteneriatului strategic, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea în materie de armament. Ministrul francez va discuta, de asemenea, cu interlocutorii săi despre misiunile din Sahel, priorităţile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, precum şi despre situaţia regională din Europa de Est, în contextul în care Franţa şi-a exprimat disponibilitatea de a-şi consolida prezenţa în România, în cadrul misiunilor NATO”.
Acum o săptămână, preşedintele Iohannis a salutat anunţul omologului său francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe la operațiuni NATO pe teritoriul României. Șeful statului român afirmă că, astfel, "parteneriatul strategic România-Franţa va fi întărit pe flancul estic, în regiunea Mării Negre". La rândul său, premierul liberal Nicolae Ciucă a apreciat că disponibilitatea Franţei de a contribui cu trupe NATO în România e o dovadă de fraternitate. Din opoziție, liderul USR, eurodeputatul Dacian Cioloș, a cărui formațiune e aliată cu partidul prezidențial din Franța în cadrul grupului politic Renew Europe, califică decizia lui Macron drept bine-venită şi o nouă garanţie pentru România.
Președintele Macron a declarat că Franţa este dispusă să participe cu trupe în cadrul Alianței Nord-Atlantice, pentru a apăra ţările din Europa de Est a căror securitate este ameninţată de Rusia. „Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România, dacă acest lucru va fi decis. Reafirm solidaritatea cu prietenii noştri europeni în cadrul NATO" - a spus Macron. Declaraţia preşedintelui francez vine după ce Franţa a preluat, pe 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar situaţia de la graniţa Ucrainei cu Rusia e tot mai tensionată, după ce Moscova a masat în zonă peste o sută de mii de militari.
