În relațiile franco-ruse, amintesc comentatorii, perioadele de cordialitate au alternat cu episoade de răceală, iar Macron nu s-a sfiit niciodată să critice atitudinea agresivă a Moscovei.
Stoltenberg, care e economist de formaţie, a precizat, din timp, că-şi va putea prelua prerogativele de bancher-şef doar după ce-şi va termina mandatul la conducerea Alianţei Nord-Atlantice, pe 1 octombrie.
„Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” – precizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au discutat și despre drepturile minorității române din Ucraina.
El n-a făcut nicio referire la cei peste o sută de mii de militari ruși masați la frontiera ucraineană, care alimentează teama Kievului și a partenerilor săi occidentali că Moscova ar putea recurge la o nouă invazie.
România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei. Narațiunea falsă a fost aruncată pe piața din România cu scopul de a submina încrederea în NATO, dar și de a arăta că, în actuala criză ucraineană, nu Rusia ar fi agresorul.
Șefii diplomațiilor rusă, Serghei Lavrov, și americană, Antony Blinken, au programată, marți, o nouă convorbire telefonică consacrată situației din Ucraina.
Acum mai puțin de o săptămână, 90 de tone de armament letal, inclusiv muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, au ajuns la Kiev.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Acum o săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul omologului său francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe la operațiuni NATO pe teritoriul României.
Un nou sondaj de opinie confirmă că românii sunt net pro-occidentali și foarte reticenți la adresa rușilor.
Surse guvernamentale germane, citate de agențiile internaționale de presă, au precizat că decizia survine după opt ore de discuții, calificate drept dificile, care s-au desfășurat la Paris, în cadrul așa-numitului format Normandia.
NATO amenință Rusia și mobilizează forțe semnificative la granițele acesteia, afirmă presa afiliată Kremlinului. De fapt NATO își consolidează flancul estic ca răspuns la amenințările Rusiei, iar forțele trimise de Alianță reprezintă o fracțiune din cei peste 100 de mii de militari mobilizați de Moscova.
Pentagonul a pus în stare de alertă 8.500 de militari, despre care experţii spun că se pot oricând alătura, în Europa, pe flancul estic, celor 40 de mii din forţa de reacţie rapidă a NATO.
Aceasta nu înseamnă, însă, că rușii nu-și vor putea mări efectivele în următoarea perioadă – a mai spus el.
Pentagonul a anunțat că 8.500 de militari au fost, deja, plasați în stare de alertă, ceea ce, potrivit experților, înseamnă că în cinci zile ei s-ar putea alătura forței de reacție rapidă a NATO, formată din 40 de mii de oameni.
Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Kremlinul urmărește să-și păstreze imaginea pozitivă în perspectiva acțiunilor sale ulterioare, înlocuind amenințările cu noi înțelegeri în sfera înarmărilor cu rachete, a armamentului nuclear și, posibil, a spațiului cosmic, scrie pentru The Insider politologul Pavel Luzin.
Republica Moldova se pregătește să renunțe la statutul său de neutralitate și să îi cedeze NATO controlul asupra fortelor sale armate, potrivit unei narațiuni false apărute în presa rusă. De fapt, e vorba doar de reînnoirea periodică a Planului de acțiuni cu NATO, care nu are vreo legătură cu neutralitatea sau aderarea la Alianță.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
Cetățenii americani aflați în Rusia riscă să fie hărțuiți, mai ales de poliție, care ar putea aplica arbitrar legile - avertizează diplomația de la Washington.
Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.
Șeful diplomației americane a precizat, deja, că n-are niciun răspuns la așa-numitele garanții de securitate pretinse de ruși, care ar include înghețarea extinderii NATO spre est și limitarea activităților Alianței Nord-Atlantice în țările ex-comuniste admise după sfârșitul Războiului Rece.
Ca parte a aşa-numitelor garanţii de securitate pe care le solicită de la Occident, Moscova vrea retragerea trupelor pe care le numeşte străine, a echipamentelor militare şi armamentelor din ţările ex-comuniste ce nu erau membre ale Alianţei Nord-Atlantice în 1997.
România amenință existența Republicii Moldova, dar este un stat slab care își va pierde orice influența când NATO, la presiunile Rusiei, își va retrage bazele de pe teritoriul său. Narațiunile sunt lansate în contextul tensiunilor regionale și a cererilor Rusiei ca NATO să se retragă spre vest.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Ne vom angaja în noi misiuni şi ne vom asuma toată responsabilitatea, cu prezenţă avansată sporită, în special în România - a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
Rusia a încercat să intimideze Occidentul și a mers cu o poziție de forță la recentele discuții cu SUA, NATO și OSCE. Strategia nu a reușit, așa că Putin trebuie să decidă acum ce va face mai departe, arată Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal.
