Şedinţa are loc după ce, în noiembrie 2021, Rusia și-a închis misiunea de pe lângă sediul NATO din Bruxelles și a suspendat activitatea reprezentanței Alianței Nord-Atlantice la Moscova.
Negocierile americanilor cu ruşii, programate pe 9 şi 10 ianuarie, în Elveţia, la Geneva, nu se vor purta peste capul ucrainenilor – repetă liderul de la Casa Albă.
Analiștii notează că este una dintre rarele declarații comune elaborate și semnate, în ultima vreme, de americani, britanici și francezi, piloni ai NATO și ai lumii libere, în general, împreună cu rușii și cu chinezii.
Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a decis menţinerea în Marea Mediterană a unui port-avion ce urma să meargă în zona Golfului.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Incidentul survine într-un moment tensionat al relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, aliate, de decenii, în NATO, dar despărţite de numeroase divergenţe.
Putin a negat, din nou, că ar pregăti invadarea Ucrainei și a acuzat ceea ce a numit politica antirusă a autorităților de la Kiev și a aliaților lor occidentali.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Ministrul Apărării în guvernul de la Londra, Ben Wallace, a amintit că Ucraina nu e membră NATO, așa că oamenii nu trebuie lăsați să creadă că Vestul va trimite trupe pentru a o apăra de ruși.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
În plan extern, noul premier vrea consolidarea apartenenței Bulgariei la Uniunea Europeană și NATO, precum și normalizarea relațiilor cu Macedonia de Nord vecină.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
Comentatorii remarcă faptul că un astfel de caz de spionaj civil survine după multă vreme în care protagoniștii dosarelor de trădare pentru ruși în țările din lumea liberă au fost mai curând militari.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, repetă că sistemul, care include facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv şi e utilizat numai în scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.
Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
România va fi prima ţară din lume în care Statele Unite vor implementa tehnologia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.