În martie, Roma a anunțat expulzarea a doi funcționari ai ambasadei ruse, după ce un ofițer al marinei italiene a fost arestat de carabinieri în flagrant delict de spionaj în beneficiul Moscovei.
A fost pentru a doua oară când nord-macedonenii au expulzat un diplomat rus, după cel trimis acasă în 2018, din rațiuni de securitate internă și în semn de solidaritate cu Marea Britanie, pe al cărei teritoriu agenții spionajului militar moscovit au încercat să-l otrăvească pe fostul lor camarad transfug Serghei Skripal.
Punctul culminant al acestuia va fi întâlnirea, faţă în faţă, pe teren neutru, în Elveţia, la Geneva, cu omologul său rus, Vladimir Putin, programată pe 16 iunie.
El spune că Moscova şi Beijingul îşi coordonează tot mai frecvent poziţiile în organizaţii precum ONU, fac exerciţii militare comune, experimentează împreună zboruri de lungă distanţă cu avioane de luptă şi fac un intens schimb de experienţă în ceea ce priveşte controlul asupra Internetului.
Imediat după deturnarea, pe 23 mai, a cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a calificat incidentul drept serios și periculos și a cerut declanșarea unei anchete internaționale.
Ministrul Apărării, Mario Banozic, a subliniat că Guvernul nu vrea să-şi cumpere jucării noi, ci e nevoie ca aviaţia militară să rămână bine înzestrată, iar aceste aparate stau la baza securităţii croate.
Cu schimburi comerciale de circa 6,5 miliarde de dolari pe an, Polonia este, alături de Ungaria și Bulgaria, printre puținele țări membre ale Uniunii Europene care păstrează raporturi cordiale cu Turcia, fiindcă practicile autoritare ale regimului Erdogan au consternat în repetate rânduri Bruxellesul.
În martie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut un turneu diplomatic în cele trei state ex-sovietice, ai căror lideri pro-occidentali vor să iasă de pe orbita Moscovei.
Declarațiile ministrului de Externe, Serghei Lavrov, survin înaintea reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, care va fi organizată în Islanda și în marja căreia el a convenit să discute cu secretarul american de Stat, Antony Blinken.
Numai anul acesta, alte două ţări membre NATO, Italia şi Bulgaria, au dezvăluit afaceri de spionaj în care militarii lor fuseseră racolaţi de agenţi ruşi.
Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Secretarul general Jens Stoltenberg a amintit că NATO are, în acest moment, mii de soldaţi desfăşuraţi în România, unde participă la exerciţii multinaţionale, ceea ce dovedeşte capacitatea Alianţei de a-şi mobiliza şi deplasa trupele pretutindeni în Europa.
Șeful diplomației letone, Edgars Rinkevics, a avertizat că țara sa nu tolerează activități subversive nici pe teritoriul propriu, nici pe cel al aliaților și partenerilor.
Replierea lor completă se va încheia pe 1 mai – au mai precizat oficialii de la Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, i-a acuzat pe oficialii cehi de isterie, după ce aceștia au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent în 2014.
Încă de la începutul lunii, analiști militari ruși apreciau că țara lor uzează de gesturi belicoase pentru a negocia mai dur cu Occidentul, care a instituit, în ultima vreme, noi sancțiuni contra Moscovei.
România va fi vecină cu Rusia, după ce armata rusă va cuceri o bună bucată din Ucraina și îi va tăia complet accesul la Marea Neagră. De asemenea, Rusia va cuceri estul și sudul Ucrainei, cu tot cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Formal aliate în NATO, dar inamici istorici, cele două țări au, în continuare, numeroase divergențe, iar comentatorii spun că discuțiile dintre Nikos Dendias și Mevlut Cavusoglu n-au rezolvat nimic.
SUA, România și Republica Moldova se pregătesc să atace obiective strategice importante ale Rusiei în regiunea separatistă transnistreană, precum depozitul de muniții de pe vremea URSS de la Cobasna. Această narațiune este promovată în contextul în care tensiunile se intensifică în zonă, dat fiind că Rusia concentrează trupe la granițele Ucrainei.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, îi solicită Alianţei ceea ce a numit un sprijin foarte concret pentru ţara sa şi evitarea erorii comise în 2014, când ruşii au acţionat foarte rapid pentru a a anexa peninsula Crimeea şi a alimenta rebeliunea secesionistă din Donbas.
Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudescența acestor activități s-a produs în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.
Din Polonia, la nord, în Bulgaria, la sud, toți foștii sateliți comuniști ai Moscovei din Europa Centrală și de Est, precum și cele trei republici ex-sovietice de la Marea Baltică sunt, astăzi, membri ai Alianței.
Două treimi dintre români cred că, în cazul unei agresiuni externe, NATO va apăra România şi doar 29,3% consideră că ţara va trebui să se apere singură.
Succesorul său, Eduard Heger, e cotat drept un politician pragmatic, care a contribuit la reforma forțelor armate înainte de admiterea Slovaciei în NATO.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
El a evocat și importanţa pe care Alianţa trebuie să o acorde unităţii şi coeziunii întregului Flanc Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
Peste 60% dintre respondenți consideră că Rusia a făcut mai mult rău României și sunt convinși că, în cazul unei agresiuni externe, NATO le va apăra țara.
După anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, în anul 2014, România a propus aliaţilor introducerea acestui exerciţiu de nivel tactic pe agenda programelor de instruire colectivă.
Studiul precizează, însă, că un atac armat contra membrilor NATO, ţărilor partenere sau ţărilor Uniunii Europene este extrem de improbabil.
Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
