Fost deputat, născut în Siberia, acesta era considerat omul rușilor în Ucraina, unde le-a apărat interesele mai bine de două decenii.
Luna trecută, premierul Nikol Pașinian i s-a plâns liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de incapacitatea soldaților ruși dislocați în Nagorno-Karabah de a garanta libera circulație în această regiune disputată de Armenia și Azerbaidjan.
După ce, pe 24 februarie 2022, trupele Moscovei au invadat Ucraina vecină, turiștii ruși nu mai au acces în numeroase țări din lume, dar continuă să vină în număr mare în India, în special în regiunea de coastă Goa.
Liderul lor, Milorad Dodik, i-a acordat președintelui rus, Vladimir Putin, căruia îi poartă o admirație fără margini, o decorație, pentru că a contribuit la „întărirea cooperării” dintre Republica Srpska și Rusia.
El afirmă că „trebuie să existe o încetare completă a atacurilor militare. Trebuie să existe retragerea trupelor (rusești) și a echipamentelor lor militare de pe teritoriul ucrainean."
În toamnă, președintele Vladimir Putin decreta anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est, pe care rușii nu le controlează integral.
Beliațki și colaboratorii săi Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici au putut fi văzuți la începutul ședinței de judecată, în cușca rezervată inculpaților, potrivit cutumelor din justiția sovietică.
Kiril a binecuvântat trupele ruse care au atacat Ucraina pe 24 februarie.
În Europa, cele mai multe victime au fost în Rusia şi Ucraina.
El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
Noile tensiuni dintre Armenia și Azerbaidjan au stârnit îngrijorări serioase pe scena internațională.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
În 2023, una dintre „prioritățile” armatei ruse rămâne „operațiunea specială (din Ucraina), până când toate obiectivele acesteia vor fi îndeplinite” - a spus și ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„Aș dori să aud propunerile dumneavoastră cu privire la acțiunile noastre pe termen scurt și mediu” – le-a spus el generalilor.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
Companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine” – afirmă experții americani.
Fastuoase întâlniri față în față ale lui Putin cu jurnaliștii s-au organizat în fiecare an, începând din 2001, cu excepția perioadei 2008-2012, când el a ocupat funcția de prim-ministru, rămânând stăpânul de facto al Rusiei, în timp ce de la Kremlin conducea, formal, Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai docile personaje din anturajul său.
Fondatorul acestuia, „un clovn, din mamă rusoaică și tată procuror”, Vladimir Jirinovski, spunea că România e populată de țigani italieni și amenința Republica Moldova cu o baie de sânge.
Ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Oleksandra Matviciuk și-a scris discursul de acceptare a Nobelului la lumina lumânărilor.
