Anterior, UEFA a decis să rupă parteneriatul cu gigantul energetic rusesc Gazprom, unul dintre principalii săi sponsori în ultimul deceniu, de la care urma să primească, potrivit presei de specialitate, 40 de milioane de euro în următorii doi ani.
În următoarele zile, vom discuta asupra cererii de aderare la UE a Ucrainei – scrie, pe Twitter, Charles Michel.
Ministerul rus de Interne susține că peste 3.500 de persoane au fost reținute.
De la Paris la Londra, Roma sau Zürich, zeci de mii de manifestanți au ieșit din nou pe străzile marilor orașe europene pentru a spune „stop” războiului și pentru a demonstra împotriva invadării Ucrainei de către Rusia.
Circa o mie de sârbi și-au manifestat ostilitatea față de NATO, precum și satisfacția că rușii sunt pe cale să elibereze Ucraina de ceea ce au numit neo-naziști.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba îşi exprimă tot respectul faţă de vechii parteneri în ce priveşte integrarea europeană, Georgia şi Republica Moldova.
Recunoașterea republicilor separatiste din Donbass, care a fost un pas intermediar spre invadarea totală a Ucrainei, s-ar putea dovedi a fi una din cele mai mari greșeli comise de Putin și începutul sfârșitului pentru regimul său.
O a treia rundă de negocieri de încetare a focului între Rusia și Ucraina urmează să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.
Atunci când se va încheia, războiul lui Putin în Ucraina va lăsa Rusia mai slabă și restul lumii mai puternic – apreciază liderul de la Casa Albă.
După 24 februarie, peste 6.800 de persoane au fost arestate în Rusia, fiindcă au participat la manifestații anti-război.
În dezbaterea privind invazia rusească, eurodeputații și-au exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina și pentru eforturile de o aduce mai aproape de comunitatea europeană.
În ciuda cenzurii impuse de guvern și a imaginii triumfaliste a războiului pe care Kremlinul o vinde publicului, presa independentă rusă încearcă să informeze corect atât despre ce se întâmplă în teren, cât și despre consecințele pe care războiul declanșat de Vladimir Putin le-ar putea avea.
Uniunea Europeană i-a adăugat luni pe purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin și pe mai mulți oligarhi pe lista sa neagră de personalități ale căror active sunt înghețate și care au interdicție de călătorie din cauza sprijinului lor pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.
China a refuzat să numească acţiunea Rusiei în Ucraina „invazie” sau să critice Moscova, în pofida intensificării atacurilor armate. Taiwanul, revendicat de China ca teritoriu propriu şi care s-a confruntat cu creşterea presiunii militare din partea Beijingului în ultimii doi ani, cere sancţiuni la adresa Rusiei.
De la invadarea Ucrainei, aceasta este prima sancțiune emisă de o organizație internațională din care Rusia este membră. Şi Uniunea Europeană blochează toate activele preşedintelui rus Vladimir Putin şi ale ministrului de Extrerne Serghei Lavrov.
Secretarul general, Jens Stoltenberg, a amintit de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Ucraina nu e membru NATO și nu beneficiază de protecția Articolului 5; Stoltenberg a repetat că Alianța nu va interveni militar în Ucraina.
În discursul televizat pe care l-a ținut rușilor cu ocazia recunoașterii DNR și LNR – discurs care s-a dovedit a fi unul de justificare a invadării Ucrainei – Vladimir Putin s-a referit puțin la cele două republici autoproclamate și la situația din Donbass. În schimb, președintele rus a lansat un lung atac împotriva Ucrainei și a viabilității sale ca stat. El s-a folosit, în argumentația sa, de numeroase narațiuni false. Iurii Berșidskii le prezintă pe cele mai evidente pe INSIDER.ru.
Preşedintele socialist venezuelean, Nicolas Maduro, declară că e alături de ruşi.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Putin își dorește o rearanajare a sistemului internațional stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și dreptul „la acțiune discreționară și la crimă”, scrie Garry Kasparov pe kasparov.ru.
Preşedintele Vladimir Putin spune că procesul de pace din regiune n-are nicio perspectivă.
Președintele american, Joe Biden, s-a declarat convins că Putin a decis să atace Ucraina săptămâna viitoare.
Exercițiile implică și flota din Marea Neagră, într-un moment în care occidentalii se tem că Moscova pregătește invadarea Ucrainei.
El e acuzat că a deturnat peste 4,7 milioane de dolari din donațiile primite de organizațiile pe care le-a condus și riscă o pedeapsă de 10 ani de închisoare.
Vladimir Putin este un bun creștin, dar imaginea sa are de suferit din cauza rusofobiei. Aceste narațiuni false pleacă de la afirmații ale Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, și sunt amplificate de Sputnik. Totodată, e promovată ideea că Putin și Rusia n-au legătură cu comunismul, care a fost impus de Occident.
Media internaționale apreciază că e tot mai riscant să faci prostii adolescentine în Rusia condusă de președintele, în curând septuagenar, Vladimir Putin.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
În septembrie 2021, cei doi preşedinţi au anunțat aprofundarea integrării economice dintre țările lor.
Încă de pe vremea când conducea guvernul de la Berlin, Schröder a fost acuzat că, prin politicile sale, agravează dependența Europei de hidrocarburile rusești, iar un politolog britanic l-a numit cel mai iresponsabil cancelar german de după Adolf Hitler.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
