Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina

Ce scrie presa rusă independentă despre războiul din Ucraina
© EPA-EFE/YURI KOCHETKOV   |   Vehicule blindate rusești stau pe drum în regiunea Rostov, Rusia, 22 februarie 2022.

Presa din Rusia nu are voie să numească agresiunea rusă în Ucraina „război” iar acțiunile militare „invazie”. Comunicatele oficiale au evitat să recunoască zile întregi că ar exista victime în rândul militarilor ruși. Publicului rus i se spune că forțele republicilor separatiste sunt cele care au lansat operațiuni în zona Donbass. Nimic despre amploarea ofensivei. Există însă și o firavă presă independentă, care încearcă să își informeze publicul și a scris despre impactul pe care îl vor avea sancțiunile impuse de Occcident asupra economiei Rusiei și nivelului de trai al populației, dificultățile întâmpinate în teren de armata rusă și faptul că Putin ar putea amenința cu arsenalul său nuclear, o temă devenită extrem de actuală pe 27 februarie, când președintele rus a ordonat ca forțele strategice ale țării să intre în alertă specială.  

„În a patra zi de război (da, Roskomnadzor, acesta e un război, nu o „operațiunea specială”), situația invadatorilor nu e prea bună”, scrie Kasparov.ru. „Nu s-a reușit un blitzkrieg, Kievul nu a căzut și nu s-a rostogolit la picioarele cuceritorilor ca un măr copt. Fostul actor de comedie, acum președintele Vladimir Zelenski, s-a dovedit a fi un om curajos și un lider adevărat, care nu a fugit și a decis să se opună. Armata ucraineană este capabilă de luptă, iar cel mai important – poporul ucrainean nu cere capitularea. Dimpotrivă, dă dovadă de o rară solidaritate și pregătire de apărare… În a patra zi de război, regimul lui Putin s-a pomenit în pragul celei mai grave crize din timpul Rusiei putiniste. Chiar dacă Rusia va „câștiga” acest război  (va lua Kievul, îl va forța pe Zelenski să cedeze, va pune un guvern marionetă etc.) în orice scenariu viitor nu se văd perspective pozitive pentru Rusia. Victoria va fi a la Pirus, mai ales pentru Putin personal. Mulți oameni, mai ales din elită, înțeleg că s-a comis o enormă greșeală, s-a dat dovadă de o incompetență crasă și aroganță. Pentru toți este clar cine poartă responsabilitatea pentru aceste acțiuni… Urmările pe termen scurt pot fi diferite – de la căderea regimului până la înăsprirea lui și încercarea impunerii unei dictaturi dure. Cel mai periculos scenariu acum este amenințarea folosirii armei nucleare, ca ultimă și disperată măsură de negociere. Pe termen mediu și îndelungat – perspectiva unui răboi de durată în Ucraina, care va aduce finalul regimului lui Vladimir Putin. Cât de dramatic va fi acesta, deocamdată nimeni nu știe”.

„Intervenția Rusiei va avea urmări catastrofale pentru politica externă rusească”, scrie expertul militar Alexandr Golț în Ejednevnîi Jurnal. „Nimeni nu va discuta cu țara noastră. Occidentul va cere încetarea imediată a acțiunilor militare, apoi va acorda tot sprijinul posibil Ucrainei. NATO se va consolida pe interior. Iar puținele state europene care nu au aderat la Alianța Nord Atlantică și au încercat să-și păstreze neutralitatea, de exemplu Finlanda și Suedia, vor încerca să adere cât mai rapid. Aderarea la NATO este singura garanție de securitate în fața Rusiei, care trăiește în lumea Realpolitik a secolului XIX. Desigur, viața scumpilor cetățeni ruși, de a căror securitate are grijă șeful principal, nu va fi simplă de acum înainte. Sancțiunile se vor întoarce inevitabil împotriva nivelului de viață care se va întrăutăți drastic. Prăbușirea burselor este doar sunetul îndepărtat al catastrofei care se apropie”. Alexandr Golț atenționează că poate fi și mai rău: „dacă ceva nu va merge așa cum a planificat șeful, el va pune aceasta pe seama perfidului Occident și va amenința cu un război nuclear. El a declarat deja că: ‚Oricine ne va împiedica, mai mult, dacă va încerca să amenințe țara noastră, poporul nostru, trebuie să știe că răspunsul Rusiei nu va întârzia și va avea urmări pe care nu le-ați mai văzut’”.

„Dictatorul înfuriat, cu bomba nucleară la dispoziție, poate fi oprit acum prin acțiuni hotărâte”, suține opozantul politic Garry Kasparov, campion mondial la șah. El îndeamnă Occidentul să recheme ambasadorii din Rusia, ca izolarea acesteia să fie clară; să deconecteze complet Rusia de la piețele financiare, inclusiv de la SWIFT și de la creditorii internaționali. Regimul trebuie falimentat, susține activistul: „Să fie interzise complet și necondiționat toate canalele de propagandă rusești care activează în toată lumea; să ceară tuturor reprezentanților țărilor Lumii libere care cooperează în continuare cu regimul lui Putin să părăsească companiile acestuia. Cei care în prezent fac parte din Gazprom sau Rosneft trebuie declarați complici ai criminalilor de război, iar acțiunile Rusiei în Ucraina trebuie calificate drept crime de război. Garry Kasparov consideră că trebuie pus sechestru imediat pe toate activele, de sute de miliarde de dolari, aflate în diverse părți ale lumii. Acești bani trebuie înghețați, chiar confiscați. Totodată, trebuie grăbit procesul de excludere a Rusiei de pe piața resurselor energetice. Occidentul va plăti foarte scump, dar acest preț trebuie plătit pentru anii de indulgență față de regimul putinist. Dictatorul înfuriat care deține arma nucleară trebuie oprit acum prin măsuri hotărâte, deoarece orice întârziere va duce la situația ca aceleași probleme să fie rezolvate când agresiunea putinistă se va răsfrânge asupra țărilor NATO”, conchide fostul campion.

„Nu iese puzzle-ul cu ‚nobila Rusie și ‚junta kieveană’”, comentează publicistul Victor Șenderovici, care a părăsit recent Federația Rusă, fiind declarat agent străin în această țară. „Nu sunt anunțate numele soldaților și ofițerilor ruși morți, nici numărul lor. Nicio pierdere – doar corpurile lor fără nume pe câmpurile înzăpezite ucrainene din fotoreportajele agențiilor internaționale… Ciudat lucru, nu-i așa? Junta kieveană banditească și narcomano-fascistă, această adunătură de nemernici, își deplânge orice ostaș căzut. Ei sunt identificați, numele lor sunt făcute publice, eroii sunt cinstiți cu onoruri de stat. Președintele legitim al Rusiei, însă, stă în bunker (‚pe timp de pace’), iar omologul său (,nazist’, ‚bandit’ și ‚drogat’) conduce personal apărararea țării sale din capitala asediată. Nu, nu se leagă puzzle-ul cu nobila Rusie și ticăloasa juntă ucraineană. Mai exact, iese cu totul altă imagine. Cea în care se vede clar că ‚a luat foc căciula hoțului’ (care știe că a fost prins în flagrant). Iar alături e în flăcări tancul rusesc și acesta, cu siguranță, nu este al eliberatorului”.

„Cortina de Fier revine”. The Insider scrie că „Rusia a devenit un paria din cauza războiului în Ucraina [...][și] e pe cale să se transforme într-un paria al comunității internaționale, cum a fost Uniunea Sovietică stalinistă după Al Doilea Război Mondial. Se lasă Cortina de Fier de care generația mai tânără nu-și amintește. În cursul acestui război, Kremlinul suferă o deteriorare de imagine catastrofală… Operațiunea putinistă nu pare un succes ușor și aceasta pune la îndoială întreaga concepție construită pe ideea formulată de Putin – eliberarea Ucrainei. Nu vedem oameni care să-i întâmpine bucuroși pe eliberatori. Vedem, însă, imagini înfiorătoare, pe care Europa nu le-a mai văzut de la cel de Al Doilea Război Mondial. Invazia a produs un șoc enorm, care nu va fi uitat mult timp. Este important și faptul că o parte din societatea rusă nu este pasivă și s-a pronunțat împotriva atacului asupra Ucrainei, important ca gest simbolic, inclusiv pentru Occident. Este evident că societatea rusă nu merge orbește după Putin”. Pe de altă parte, autorul își exprimă temerea că Putin nu va da înapoi și situația va escalada. „Având în vedere că Putin deja a amenințat lumea cu arma nucleară, este un pericol foarte mare. Rămâne doar speranța că aceasta nu va fi aplicată, însă, nimeni nu poate garanta acum acest lucru”.  

„Va fi o Venezuela înarmată cu rachete nucleare”, titrează Novaya Gazeta. Managerul companiei internaționale de logistică Uni International, Mihail Bobrîșev, susține că transpoturile de mărfuri înspre și dinspre Rusia s-au prăbușit văzând cu ochii. Transportatorii schimbă direcția din mers, își reorientează spre alte țări mărfurile care erau destinate Rusiei. „Transportatorii de mărfuri internaționali, unul după altul, anulează comenzile în Rusia și acesta e doar începutul, spune Mihail. Partenerii noștri spun că au căzut transporturile nu doar din SUA, dar și din Canada, din America de Sud. În Ucraina au fost anulate transporturile temporar, din motive de securitate. În Rusia, însă, [au fost anulate] din cauza acțiunilor ei în Ucraina, și se pare că pentru mult timp”. În Rusia nu mai vine tehnică pentru foraj, echipamente pentru petrol și gaze, produse chimice, necesare pentru extracție. Adică, totul de ce are nevoie Rusia pentru extragerea petrolului și gazelor, scrie publicația.  Sau, de exemplu, în SUA au rămas blocate combinele care urmau să ajungă în portul din Sankt-Peterburg. Este o tehnică cu profil îngust destinată recoltării unui anumit soi de grâu. Acestea nu se produc în Rusia, doar în America Sunt oprite, observă Bobrîșev, orice transporturi în Rusia de tehnică electronică și de uz casnic. El crede că și China ar putea opri expedierile în Rusia, pentru că este strâns legată de băncile americane și nu va risca… Astfel, după decenii de prețuri ridicate la petrol, după opt ani, post Crimeea, de discuții privind substituirea importurilor, Rusia e amenințată de un deficit total în magazine și de prăbușirea rublei. Dacă asta au căutat cei care și-au dorit „înapoi în URSS”, atunci visul lor este aproape să se împlinească mai mult ca niciodată. „Va fi o Venezuela cu rachete nucleare”, spune expertul financiar Andrei Movcean despre viitorul Rusiei, mai notează Novaya Gazeta.

 „Dacă băncile rusești vor fi deconectate de la SWIFT, va trebui să alegem ce e mai important – echipamentele pentru producerea petrolului sau mărfurile pentru populație”, atenționează în alt articol aceeași Novaya Gazeta. „Ce îi așteaptă pe consumatorii ruși în cazul deconectării celor mai importante bănci ale Federației Ruse de la SWIFT? Probleme mari privind asigurarea pieței. Finanțiștii și antreprenorii vor fi nevoiți să-și aleagă prioritățile la plata mărfurilor – vor trebui să decidă ce e mai important – să efectueze tranzacții de cumpărare a tehnicii de importanță vitală pentru industria rusească extractoare de petrol sau să achite containerele cu încălțăminte pentru dame și jucării pentru copii. Este evident că produsele pentru consumatori vor fi achitate în ultimul rând – autoritățile au dat de înțeles de o sută de ori cât de mult le nemulțumește dorința cetățenilor ruși să cumpere de peste hotare produse calitative, plătite din contul câștigurilor în prețioasa valută străină. O perioadă va fi folosită marfa din rezervele vechi, la prețuri majorate, apoi va începe „optimizarea asortimentului”, pe piața rusească va nimeri doar minimul necesar”.

Alte opinii
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.