Analiștii acuză toxicitatea acestor alianțe între republica islamică, regimul comunist de la Beijing și cvasi-dictatura președintelui rus Vladimir Putin.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Carismatică şi populară, ea era un critic curajos al Kremlinului şi a fost împuşcată mortal în faţa liftului din blocul său de la Moscova, pe 7 octombrie 2006, ziua în care preşedintele rus, Vladimir Putin, împlinea 54 de ani.
De la declanșarea pandemiei, Rusia este, scriu agențiile internaționale de presă, cea mai îndoliată țară din lume, cu 212.625 de decese raportate de autorități.
Opoziţia afirmă că implicarea lor electorală a fost menită să atragă lume la urne, fiindcă exista riscul unui absenteism masiv de la un scrutin adjudecat dinainte de partidul puterii.
Cunoscut pentru anchetele sale care incomodează regimul președintelui Vladimir Putin, siteul acestuia, The Insider, a scris despre presupusa otrăvire a opozanților Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza și a scriitorului Dmitri Bîkov.
Instituţia pe care media internaţionale o numesc jandarmul telecomului rusesc, Roskomnadzor, a cerut companiei Google, căreia îi aparţine YouTube, să ridice imediat suspendarea impusă în ajun conturilor Russia Today în germană, fiindcă au violat regulile comunităţii şi au difuzat informaţii false legate de noul coronavirus.
Acum două săptămâni, Putin a anunțat că a intrat în contact cu persoane infectate cu COVID-19 și că e nevoit să stea în izolare și să-și anuleze agenda pentru următorul interval.
Rusia, remarcă media internaționale, e țara europeană cu cele mai numeroase decese asociate COVID-19 și, pe fondul neîncrederii oamenilor în autorități, campania de imunizare bate pasul pe loc de câteva luni.
În timp ce starea sa de sănătate se deteriora, Litvinenko a spus că vinovat de otrăvirea sa e președintele Vladimir Putin, el însuși ex-agent KGB și despre care comentatorii spun că nu-și iartă foștii colegi care dezertează sau trădează.
Acum trei ani, preşedintele Vladimir Putin vorbea despre ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.
Centralizarea rezultatelor pentru cvasitotalitatea sufragiilor atestă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită poate deține circa 315 din totalul de 450 de mandate de deputați în viitoarea Dumă și poate asigura o susţinere parlamentară fără fisură politicilor promovate de preşedintele Vladimir Putin.
Vor mai trece, fără mari emoții, pragul electoral de cinci procente cele trei partide din așa-numita opoziție parlamentară, altminteri foarte docilă față de Kremlin – comuniștii, ultranaționaliștii intitulați liberal-democrați și formațiunea de stânga Rusia Dreaptă.
Cel dintâi președintele ceh direct ales, aflat la putere din 2013 și tot mai impopular printre compatrioții săi, Zeman va fi un personaj cheie după alegerile parlamentare de luna viitoare, când va trebui să desemneze un nou premier.
În ajun, ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, avertizase că Parisul îşi va retrage trupele din Mali dacă junta la putere la Bamako apelează la mercenarii ruşi din aşa-numita armată Wagner.
Președintele Vladimir Putin spune că giganții Internetului concurează, de facto, statul rus și încearcă să controleze în mod brutal societatea.
Anul acesta, Putin a a lucrat luni în șir la reședința sa de la Novo-Ogariovo, unde n-a primit decât rareori vizitatori, aleși cu grijă și testați anti-COVID, iar la Kremlin s-a creat un întreg sistem de protecție sanitară pentru șeful statului, care a costat câteva miliarde de ruble.
În august, Putin a decretat și plata unor prime de 15 mii de ruble, echivalentul a circa 170 de euro, pentru militari, polițiști, pompieri sau procurori.
Lukașenko, despre care analiștii amintesc că ține mult la suveranitatea ce-i permite să-și oprime poporul, a respins, din nou, ipoteza unei fuziuni între cele două țări.
Zinicev, 55 de ani, a preluat portofoliul în 2018, după o lungă carieră în poliţia politică sovietică, KGB, şi succesoarea acesteia din Federaţia Rusă, FSB.
Aproape 250 de articole privind interesele geopolitice ale Rusiei, publicate doar între februarie şi jumătatea lui aprilie, au fost însoţite de valuri de comentarii provocatoare, pro-ruseşti şi anti-occidentale, scrise de troli care-şi schimbă facil şi frecvent identitatea.
La sfârșitul lui mai, autoritățile ruse au reținut în zonă echipajul unui vas japonez de pescuit, sub pretextul că s-ar afla în apele lor teritoriale, iar marinarii ar fi plătit o amendă de 6 milioane de ruble (echivalentul a circa 68.600 de euro) pentru a fi puși în libertate.
Opoziţia din Belarus se teme că Lukaşenko ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională în schimbul protecţiei pe care i-o acordă.
Primele sunt acordate în contextul în care, din cauza stagnării economice şi a numeroaselor scandaluri de corupţie, partidul prezidenţial Rusia Unită e creditat în sondajele privind intenţiile de vot la alegerile de luna viitoare cu numai 27% din opţiuni.
Adversarii reali ai puterii de la Moscova au fost anihilaţi preventiv în ultimele luni: fie trimişi după gratii, fie obligaţi să se exileze, fie puşi în imposibilitatea de a candida, după ce organizaţiile lor au fost declarate extremiste în justiţie.
Măsura, care prevede că fiecare dintre aceştia va primi, o singură dată, echivalentul a circa 115 euro, a fost adoptată înaintea alegerilor parlamentare de luna viitoare, într-un moment în care popularitatea partidului prezidenţial Rusia Unită e în scădere.
În aprilie, circa zece mii de cehi au manifestat, în centrul Pragăi, contra lui Zeman, pe care îl consideră o marionetă a Rusiei.
Șeful lui de partid, deputatul Viktor Medvedciuk, e acuzat de înaltă trădare și de încercarea de a-și apropria resurse naționale din Crimeea anexată de ruși.
Aflat sub controlul direct al Kremlinului, canalul a încercat, spun experții, să fenteze legislația germană, potrivit căreia nu se eliberează licențe unei media deținute de un alt stat.
Kira Yarmysh e acuzată de încălcarea restricțiilor antiepidemice, fiindcă le-a cerut rușilor să protesteze în masa contra întemnițării celui mai popular adversar al Kremlinului.
La începutul anilor 2000, numele lui Dmitri Kozak era purtat de planul de federalizare a Republicii Moldova, care le-ar fi conferit, practic, separatiștilor pro-ruși din Transnistria puteri egale cu cele ale autorităților legitime de la Chișinău.
