Scoasă, la modul propriu, în afara legii peste noapte, cea mai cunoscută dintre organizaţiile non-guvernamentale create de Navalnîi, Fondul rus de luptă împotriva corupţiei (FBK), a anunţat că va continua să combată sistemul.
Analişti independenţi spun că apropierea alegerilor parlamentare sporeşte nervozitatea Kremlinului, care trebuie să gestioneze o economie slăbită de efectele epidemiei de coronavirus, precum şi lehamitea populaţiei după două decenii de domnie discreţionară a lui Vladimir Putin.
Punctul culminant al acestuia va fi întâlnirea, faţă în faţă, pe teren neutru, în Elveţia, la Geneva, cu omologul său rus, Vladimir Putin, programată pe 16 iunie.
Potrivit redactorilor săi, imaginea țării și a lumii zugrăvită de site era atât de diferită de tabloul idilic exhibat de media de stat, încât furnizorii de publicitate n-au mai îndrăznit să colaboreze cu ei.
Din perspectiva analiștilor, el nu e decât un "idiot util", cum îi numea, textual, fondatorul regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, pe aliații accidentali ai Moscovei oficiale.
Luna aceasta, Rusia a mai expediat acolo, cu titlu gratuit, o tranșă de arme ușoare, după ce a informat ONU, care a instituit un embargo asupra livrărilor de armament în acea țară sfâșiată de războiul civil.
Golunov lucrează pentru site-ul independent de informații Meduza, al cărui sediu e la Riga, în Letonia şi a care a fost plasat de ministerul rus al justiției pe lista așa-numiților agenți ai străinătății, ce include numeroase media din lumea liberă și implică riscul unor amenzi grele și o mulțime de obligații administrative împovărătoare.
La sfârșitul unei săptămâni în care a fost vedeta mass-media din întrega lume, după ce agenții săi au deturnat un avion civil, pentru a captura un opozant aflat la bord, Lukașenko va discuta, spun analiștii, cu singurul șef de stat de pe continent care-l mai consideră un personaj frecventabil.
Un proiect de lege introdus în Duma de Stat de deputaţii puterii prevede înăsprirea pedepselor contra membrilor unei organizaţii pe care o lege din 2015, promulgată de preşedintele Vladimir Putin, o numeşte indezirabilă.
Autoritățile de la Baku afirmă că șase militari armeni capturați intraseră în Azerbaidjan ca să comită sabotaje și să planteze mine, în timp ce Erevanul spune că erau pe sol armean și executau lucrări genistice.
Apropiaţi ai lui Navalnîi dezvăluiseră, anterior, că anchetatorii au convocat numeroşi colaboratori şi foşti angajaţi ai fundaţiei acestuia, de la care speră să obţină informaţii pe baza cărora cel mai popular adversar al Kremlinului să mai primească o condamnare de până la 10 ani de detenţie.
Prima întrevedere față în față a celor doi lideri de când Biden a preluat președinția Statelor Unite, în ianuarie, va avea loc pe fondul unor tensiuni majore acumulate între Moscova și Washington.
Media notează că Biden și echipa sa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu Putin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea, la Bruxelles, aliații din NATO.
La jumătatea lui martie, o reuniune similară, organizată la Moscova, a fost, de asemenea, întreruptă de poliție, care a operat circa 200 de arestări.
Lamentațiile lui sunt unul dintre rarele momente de sinceritate ale politicienilor de top din Rusia, care recunosc cu greu că sunt probleme cu campania de imunizare împotriva noului coronavirus.
La o reuniune cu ceea ce, pe plan local, se cheamă organizații patriotice, iar analiștii numesc structuri clientelare pro-regim, Putin s-a lamentat că, deși, odată cu dezintegrarea, acum trei decenii, a Uniunii Sovietice, Rusia și-a pierdut o treime din potențial, dușmanii încă o consideră prea mare.
Analiștii cred că, după discuțiile dintre ei, revine Casei Albe și Kremlinului să anunțe tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
În paralel, notează agențiile internaționale, guvernul centrafrican a acordat permise de exploatare minieră unor societăți ruse controlate de oligarhul Evgheni Prigojin, poreclit bucătarul lui Putin.
În aprilie, o analiză publicată de veridica.ro constata că, alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est.
Președintele Microsoft, Brad Smith, a descris incidentul drept cel mai amplu și sofisticat atac văzut, vreodată, în lume, iar agenția britanică de specialitate, GCHQ, a spus că implicarea hackerilor ruși e foarte probabilă.
Observatorii notează că declarația e mai degrabă neobișnuită, fiindcă Zeman a fost tot timpul cotat drept un filorus.
Analişti independenţi spun că apropierea alegerilor parlamentare din septembrie sporeşte nervozitatea Kremlinului, care trebuie să gestioneze o economie slăbită de efectele epidemiei de coronavirus, precum şi lehamitea populaţiei după două decenii de domnie discreţionară a preşedintelui Vladimir Putin.
Al 12-lea în clasamentul celor mai bogaţi ucraineni, cu o avere pe care revista de specialitate Forbes o estimează la circa 620 milioane de dolari, Medvedciuk e un finanțator generos al propagandei filoruse din Ucraina, ce pledează pentru acordarea unei largi autonomii regiunilor separatiste din estul țării, cunoscute sub termenul generic de Donbas.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Levada, considerat 'agent al străinătăţii' de către autorităţi, 62% dintre ruși nu sunt siguri că vor să fie inoculați cu serul autohton Sputnik V.
Comentatorii spun că ei ar putea să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Masacrul din republica populată majoritar de etnici tătari, de confesiune musulmană, e cel mai grav de acest tip înregistrat în ultimii ani în Rusia, unde atacurile în şcoli sunt mai degrabă rare.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Ancheta de presă e stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Kremlinul, spun analiștii, a făcut din consolidarea capacităților militare piatra de temelie a ambițiilor sale geopolitice, iar Putin, de peste două decenii la putere, avea nevoie de parada de pe 9 mai pentru a-și relegitima, simbolic, regimul înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
