Președintele Vladimir Putin susține că Moscova ar trebui, probabil, să se gândească la adoptarea „ideilor dezvoltate de americani, pentru a-și asigura propria securitate”.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina, pentru a evita să se plaseze de partea greșită a istoriei.
Sectorul a fost puternic afectat de sancțiunile occidentale, adoptate după ce trupele ruse au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
Peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, pe 24 februarie – afirmă șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Acum 10 zile, Papa Francisc și-a reiterat disponibilitatea de a face tot ce este posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Aceasta „va proteja copiii noștri și viitorul țării împotriva întunericului răspândit de Statele Unite și de țările europene " - susţine preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, Viaceslav Volodin.
Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.
Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.
Rusia, care a găzduit competiția acum patru ani, a fost exclusă de la Cupa Mondială FIFA 2022, după ce, pe 24 februarie, trupele sale au invadat Ucraina.
Viaceslav Igorevici Penciukov provine din regiunea rusofonă Donețk, o zonă din estul Ucrainei recent anexată de Rusia, printr-un decret al președintelui Vladimir Putin.
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Kievul acuză Moscova că mobilizează tot mai mulți recruți și aduce tot mai multe arme în Ucraina.
Potrivit media internaționale, această absență de la cea mai importantă adunare a liderilor mondiali de la începutul pandemiei de COVID-19 ilustrează izolarea tot mai mare a Moscovei pe scena internațională, cauzată de intrarea trupelor sale în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.
Joe Biden îl va întâlni și pe omologul său chinez pentru a discuta problema Taiwanului și celelalte disensiuni din relațiile bilaterale.
Preotul Mihail Vasiliev le îndemna pe rusoaice să facă mai mulți copii, ca să-și aline durerea dacă unii dintre ei ar fi uciși în Ucraina.
Magnatul Evgheni Prigojin tocmai a deschis un sediu oficial pentru armata sa de mercenari, pe care a creat-o ca să lupte în Ucraina.
În zonă se învârt personaje în uniforme de camuflaj.
Statul Major ucrainean afirmă că rușii continuă să bombardeze clădiri civile și infrastructura critică a țării.
Printre beneficiari ar fi Djibuti, Somalia și Sudan.
El mai pretinde că Moscova se luptă în Ucraina cu „naziști nebuni, dependenți de droguri”, susținuți de occidentali „cărora le curge salivă pe bărbie, din cauza degenerării.”
În 2017, el a fost condamnat la nouă ani și șase luni de închisoare, pentru corupție și spălare de bani.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
