NATO și-a activat planurile defensive ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunțat joi secretarul general, Jens Stoltenberg, care a anunțat, totodată, că a convocat, pentru mâine, un summit al liderilor statelor membre. Stoltenberg a denunțat ceea ce a numit „un atac neprovocat și nejustificat” care a fost planificat, „cu sânge rece”, timp îndelungat.
Activarea planurilor defensive permite dislocarea capabilităților NATO, inclusiv a forței de reacție a Alianței oriunde este nevoie. Jens Stoltenberg a precizat că, deja, 100 de avioane de luptă și 120 de nave militare ale NATO sunt în alertă din Mediterana până în Baltică. În cadrul unei reuniuni de urgență a ambasadorilor NATO, s-a decis totodată ca noi forțe terestre, aeriene și maritime să fie trimise pe flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a insistat că este vorba de măsuri strict defensive ale Alianței. Consultările au fost solicitate de state aflate pe flancul estic conform articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede că părțile se vor consulta de fiecare dată când una dintre ele crede că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui stat membru. Unul dintre statele respective, Lituania, a decretat starea de urgență și și-a trimis armata la graniță.
Stoltenberg a amintit că orice stat NATO va fi apărat în baza Articolul 5 al Tratatului Alianței. Ucraina nu beneficiază de această protecție
NATO a început să își suplimenteze forțele de pe flancul estic în ultimele săptămâni, însă până acum au fost trimiși în regiune doar câteva mii de militari, majoritatea americani. Aceștia s-au alăturat forțelor deja existente, care includ și patru batalioane multinaționale în Polonia și Statele Baltice.
Jens Stoltenberg a menționat astăzi din nou Articolul 5 din Tratat, care prevede că un atac împotriva unui stat membru va fi privit ca un atac împotriva tuturor. El și-a exprimat însă convingerea că Rusia nu va ataca NATO, dat fiind că aceasta este cea mai puternică alianța militară din istorie. Secretarul general NATO a precizat că Alianța nu are în acest moment unități de luptă în Ucraina. Nefiind membru NATO, această țară nu beneficiază de protecția Articolului 5, iar Stoltenberg a reiterat astăzi ceea ce lideri politici ai țărilor membre au spus în repetate rânduri – că nu se pune problema unei intervenții militare în favoarea Ucrainei. Pe de altă parte, membrii NATO nu au exclus sprijinirea Ucrainei cu livrări de armament – care au avut loc și în perioada de până în război – și în Statele Unite s-a evocat posibilitatea susținerii unei insurecții ucrainene, în cazul unei victorii a Rusiei în războiul convențional. Baze de antrenament pentru gherila ucraineană ar putea fi înființate în România, Polonia și Slovacia.
În discursul televizat care a marcat debutul ofensivei rusești împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a amenințat că vor fi consecințe fără precedent pentru țările care ar încerca să se amestece în conflict, fără a preciza natura acelor consecințe.
