Apar acolo neveste, fraţi, fini de politicieni de top, precum şi omul de afaceri cu cetățenie rusă și israeliană Igal Șved, care ar fi fost implicat în finanțarea proiectelor de destabilizare cu bani din Rusia.
Parlamentarii vor discuta despre paşii ce trebuie urmaţi de Republica Moldova şi Ucraina pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Guvernarea spune că referendumul privind aderarea la UE va arăta clar opțiunile populației. Unii văd însă în consultarea din toamnă o manevră electorală care s-ar putea întoarce împotriva inițiatorilor.
În mandatul său, republica a obținut statutul de candidată la admiterea în Uniunea Europeană.
Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, e la București.
Integrarea în UE înseamnă vasalitate, potrivit unei narațiuni false promovate de presa rusă care scrie și că, oricum, Republica Moldova nu va fi primită în UE pentru că aceasta e în criză.
Pe agenda discuțiilor cu omologul său român, Luminița Odobescu, sunt atât relațiile bilaterale, cât și aspirațiile de integrare europeană ale Chișinăului.
Printre complotiști ar fi și foști securiști din Republica Moldova, dați afară pentru acte de corupție sau sechestrări de persoane
70% sunt ruși, despre care analiștii cred că vor să scape de armată.
Procurorii moldoveni spun că a fost una din cele mai mari capturi de anul trecut.
Occidentul vrea să transforme Moldova într-un cap de pod antirusesc, dar Rusia este adevăratul partener al acestei țări, afirmă purtătoarea de cuvânt al MAE de la Moscova. Maria Zaharova, care e citată de presa rusă și pro-rusă, mai spune și că Republica Moldova nu va avea vreun beneficiu economic de la UE.
Aceasta reprezintă o ingerință profundă în dreptul la libera exprimare – subliniază ONG-urile semnatare ale unei declaraţii comune.
Ea este prima laureată unui premiu instituit de administrația orașului în care a izbucnit Revoluția română anticomunistă din 1989 și care a fost în 2023 Capitală Culturală Europeană.
Reacția Chișinăului: e „o provocare în scopuri strict propagandistice”.
Chișinăul a impus taxe vamale companiilor din Transnistria pentru a aduce regiunea în componența României sau sub umbrela Occidentului, afirmă un deputat separatist, preluat de presa rusă și pro-rusă. Cu această ocazie sunt reluate și narațiuni mai vechi legate de Transnistria și conflictul din regiune.
Ea va primi premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, într-o ceremonie ce va avea loc la sfârșitul săptămânii.
„Infractorii aduceau bărbați de vârstă militară din regiunea (ucraineană) Odesa la granița cu Transnistria” separatistă și, de acolo, la Chișinău.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Republica Moldova se va integra în UE până în 2030, crede președinta Maia Sandu. Într-un interviu în exclusivitate, Maia Sandu a vorbit și despre presiunile Rusiei asupra Moldovei, decizia sa de a candida pentru al doilea mandat, dar și despre războiul din Ucraina și importanța sprijinirii Kievului.
Ea a cerut Parlamentului să iniţieze un referendum cu privire la aderarea la Uniunea Europeană.
Decizia Consiliului European de a demara negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda statutul de candidat Georgiei indică dorința Bruxelles-ului de a juca un rol mai activ în politica externă.
Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
Dacă Moldova ajunge în UE, Transnistria devine o destinație pentru migranți și industrii poluante, publicații pro-Kremlin. Aceasta scrie, în același timp, și că promisiunile de integrare europeană a Republicii Moldova și Ucrainei au fost făcute doar în scopul de a îndepărta cele două țări de Rusia și că niciuna nu are, de fapt, cum să ajungă membră UE.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
Mitropolitul Moldovei a criticat Patriarhia Moscovei, iar preoți din Chișinău au cerut alipirea la Patriarhia română. Mișcările au legătură cu susținerea patriarhului rus pentru războiul din Ucraina.
Kremlinul apreciază că admiterea Ucrainei și a Republicii Moldova ar „destabiliza” Uniunea Europeană, pentru că aceste state nu „îndeplinesc criteriile” comunitare.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
"Sprijinul României ne-a adus mai aproape de visul nostru european”, a spus preşedinta Republicii Moldova.
Premierul ungar a evitat însă să se opună deciziei UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.