Rusia și Ucraina nu au făcut „progrese semnificative” până acum, în negocierile lor menite să pună capăt conflictului din Ucraina – afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Blocată practic în Rusia, unde jurnaliștii riscă închisoarea și dacă scriu că în Ucraina are loc un război, presa independentă rusă continuă să scrie despre conflict și urmările sale. Săptămâna aceasta, Veridica a ales materiale despre jurnalista Oxana Baulina, ucisă la Kiev într-un bombardament al armatei ruse, despre refuzul unor militari ruși de a merge la război în Ucraina și despre pierderea puterii miliardarilor apropiați de Kremlin.
Războiul din Ucraina a adus în atenția jurnaliștilor și a comunicatorilor o problemă care preocupa Kievul de câțiva ani: cea a ortografiei numelor proprii. Persoane și localități deopotrivă sunt mai cunoscute după denumirile rusești. Ucraina insistă că ortografia ar trebui să fie în limba ucraineană.
Un ales local din Moscova cere „denazificarea” Poloniei, Țărilor Baltice, Republicii Moldova și Kazahstanului după modelul Ucrainei, sugerând necesitatea intervenției militare ruse în aceste state. Demersul lui Serghei Savostianov, care nu este clar cui îi este adresat, a fost preluat de un număr mare de instituții de presă din Rusia, dar și din statele vizate. Presa oficială rusă, precum TASS sau RIA Novosti, le-a ignorat.
Redactorul șef Dmitri Muratov a anunțat că-și scoate la licitație medalia de laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul trecut și că banii obținuți vor fi destinați ajutorării refugiaților ucraineni și oamenilor răniți în Ucraina după declanșarea invaziei rusești, pe 24 februarie.
Afacerea nu mai este durabilă sau viabilă în contextul actual – afirmă cele două mari grupuri europene.
Numai rușii care aveau deja viză europeană Schengen și erau imunizaţi cu un vaccin anti-COVID 19 recunoscut de Uniunea Europeană puteau lua trenul Sankt Petersburg-Helsinki.
Nu este clar deocamdată dacă minele găsite au legătură cu războiul din Ucraina; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc că au minat Marea Neagră.
Aproape 8 mii de kilometri de drumuri, zece milioane de metri pătrați de locuințe și 200 de mii de mașini au fost distruse.
Invazia rusă continuă, în timp ce noi negocieri ruso-ucrainene urmează să înceapă în Turcia, unde se așteaptă să fie examinată problema neutralității Ucrainei.
„Motivația poporului ucrainean de a lupta împotriva invadatorilor este extraordinară” – notează Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (Prio), într-o analiză a acestui sondaj.
Şi preşedintele american Joe Biden a atras atenţia, anterior, că vor exista unele crize de alimente în urma ofensivei ruse şi a sancţiunilor impuse Moscovei.
Și secretarului american de stat, Antony Blinken, declarase că sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost concepute pentru a fi permanente.
Pe 21 februarie, președintele rus, Vladimir Putin, asistat de principalii săi subalterni, a anunțat că recunoaște independența Luganskului și Donețkului, iar trei zile mai târziu ordona invadarea Ucrainei.
În ultimele săptămâni, Papa – care a vorbit atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu Patriarhul ortodox al Moscovei Kirill – şi-a sporit apelurile pentru pace în Ucraina, denunțând „masacrul” din această țară în care „curg râuri de lacrimi și sânge”.
Criticat pentru complexitatea formalităților impuse inițial refugiaților ucraineni care doresc să-și găsească rudele în Regatul Unit, Cabinetul lui Boris Johnson s-a străduit să simplifice procesul; au fost acordate, până acum, peste 20.000 de vize.
Kremlinul dezmințise, evaziv, speculațiile privind starea sa precară de sănătate.
Vizibil emoționat de întâlnirea sa cu refugiații ucraineni de la Varșovia – inclusiv cu două persoane care au spus că sunt din Mariupol, orașul-port din sud-estul Ucrainei distrus în mare parte de bombardamentele rusești – Joe Biden a îmbrățișat două tinere refugiate.
Viruși creați pentru anumite populații și regiuni și transportați de păsări care, astfel, înlocuiesc rachetele, o armată de sataniști care luptă de partea forțelor ucrainene și bombardamente „delicate” executate de armata rusă – sunt, toate, printre cele mai bizare narațiuni emise de propaganda rusă după invadarea Ucrainei și se înscriu în metanarațiuni mai ample prin care Rusia încearcă să își justifice atât agresiunea, cât și modul brutal în care poartă războiul.
Minele amplasate în Marea Neagră de Ucraina ar putea provoca explozia hidrogenului sulfurat din mare și un cataclism în Europa. Narațiunea falsă a fost răspândită în România de Sorin Roșca Stănescu în emisiunea lui Cozmin Gușă. Ambii au promovat anterior dezinformări și fake news și au avut poziții similare cu cele ale Rusiei.
El a afirmat, recent, că Rusia are capacitatea de a-și pune la punct inamicii conduși de Statele Unite.
În lume, sunt tot mai frecvente jocurile de cuvinte care asociază numele liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, cu cel al dictatorului nazist, Adolf Hitler, sub formula Putler.
Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii.
Cele două tabere și-au exprimat pentru o vreme optimismul cu privire la rezultatul pozitiv al acestor discuții; în ultimele zile se remarcă îndeosebi divergențe.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Mariupolul a fost distrus de forțele ucrainene (naționaliste) din oraș, disperate că nu pot primi ajutoare din partea Kievului, scrie presa guvernamentală rusă. Narațiunea este menită să abată atenția de la faptul că armata rusă a bombardat masiv orașul, fără să țină cont de faptul că ucide civili sau de distrugerile provocate.
Cu câteva ore în urmă, și NATO a confirmat că îşi echipează forţele împotriva unui posibil atac nuclear, chimic sau biologic al Moscovei împotriva Ucrainei.
De la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, autoritățile ruse și-au înăsprit considerabil controlul asupra informațiilor difuzate pe internet, unul dintre ultimele spații de liberă exprimare din țară.
Există „multe informaţii credibile despre atacuri ce vizează în mod deliberat civili, precum şi alte atrocităţi” precum distrugerea „clădirilor rezidenţiale, a şcolilor, spitalelor, facilităţilor esenţiale, vehiculelor civile, centrelor comerciale şi ambulanţelor” – a explicat secretarul de stat american Antony Blinken.
În timp ce invazia rusă intră în a doua lună, trei summituri – NATO, G7 și Uniunea Europeană – îi adună pe șefii de stat și de guvern occidentali într-o singură zi, la Bruxelles.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a mai spus joi, înainte de deschiderea summitului extraordinar al Alianței, că un atac chimic al Rusiei în Ucraina ar schimba fundamental natura conflictului şi ar putea afecta ţări aliate vecine
La finalul summitului extraordinar al liderilor Alianţei, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat că NATO a aprobat patru noi grupuri de luptă pe flancul său estic, inclusiv în România.