Premierul Viktor Orban a declarat că Parlamentul Ungariei se va pronunța în privința ratificării în prima sa sesiune din 2023, deşi Budapesta promisese recent că va ratifica aderarea Suediei și Finlandei la NATO până la sfârșitul acestui an. Amânarea a fost motivată de agenda legislativă încărcată de măsurile anticorupție, care urmează să fie votate în Parlament, Pentru ca Ungaria să răspundă criticilor Comisiei Europene, care-i blochează accesul la fonduri de miliarde de euro.
Opoziţia a cerut în repetate rânduri înscrierea ratificării pe ordinea de zi a legislativului, cerere respinsă constant de partidul Fidesz, de guvernământ. Socialiștii au numit-o “o decizie de neînțeles”, în timp ce formațiunea liberală Momentum acuză guvernul de „șantaj” la adresa Bruxelles-lului.
După invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda și Suedia au depus o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, abandonând deceniile de nealiniere militară. Aceasta trebuie acceptată în unanimitate de cele 30 de state membre ale NATO și a fost ratificată de toți, cu excepția Ungariei şi Turciei.
"Finlandezii și suedezii sunt aliații noștri și, așa cum ne putem baza pe aliații noștri, și ei se pot baza și pe noi”, a declarat la începutul lunii noiembrie Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, spunând că Budapesta nu are “obiecții” la calitatea lor de membri.
