Puterea de la Chișinău vrea să forțeze intrarea Republicii Moldova în NATO și în acest scop încearcă să reducă la tăcere opoziția prin dosare penale, potrivit presei afiliate Kremlinului. Aceasta mai scrie și că invitarea Republicii Moldova la reuniunea NATO de la București reprezintă o încălcare a statutului de neutralitate al acesteia și o confirmare a în plus că această țară este deja „cu un picior” în NATO.
ȘTIRE: „Nu există niciun dubiu că ultimul impediment pentru aderarea deschisă a Republicii Moldova la NATO – art. 11 din Constituție – îi irită extrem de tare pe președinte și majoritatea parlamentară PAS, dar nu pot face nimic, deocamdată.
Chiar dacă PAS deține majoritatea parlamentară, are nevoie de încă cinci voturi pentru modificarea Constituției și nu are de unde să le ia. Din această cauză, consideră mulți, acțiunile organelor statului împotriva deputaților din opoziție au ca scop identificarea unor pârghii de presiune asupra lor pentru a-i face să voteze excluderea articolului privind neutralitatea din Constituție.
De la începutul lui noiembrie, în preajma summitului NATO de la București, oficialitățile de la Chișinău și-au amplificat activitățile în această direcție. La 10 noiembrie ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu s-a întâlnit la Paris cu ministrul francez al Apărării Sébastien Lecornu pentru a discuta despre colaborarea în domeniul militar”. Popescu a anunțat ulterior că „am convenit să îmbunătățim dialogul între ministerele Apărării ale celor două state”. Îmbunătățirea dialogului înseamnă și exerciții militare comune. Iar toate astea în contextul tentativelor de modificare a Constituției și anulării statutului de neutralitate a Moldovei”
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău vrea să forțeze intrarea Republicii Moldova în NATO și e gata să riște chiar și un război cu Rusia. 2. Guvernarea de la Chișinău face presiuni pe opoziție, inclusiv prin intermediul justiției, pentru a anula statutul de neutralitate din Constituție.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituția votată în 1994 de un parlament de stânga. Menținerea status quo-ului este promovată de politicienii pro-Moscova, care îl prezintă drept un garant al securității țării, deși invazia rusă în Ucraina a demonstrat că nu este așa.
Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii '90, iar unul din cele mai importante proiecte ale NATO a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică și care reprezentau un pericol pentru mediu.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse.
„Riscul” aderării Republicii Moldova la NATO sau al deschiderii unor baze militare ale Alianței pe teritoriul Republicii Moldova este invocat frecvent de politicieni pro-ruși de la Chișinău, deși nu au avut loc vreodată discuții în acest sens la nivel oficial.
Dezinformările despre presupuse activități ale NATO în Republica Moldova, construcția de baze militare sau chiar posibila aderare la NATO apar periodic în presa rusă și cea de limbă rusă din Republica Moldova, fiind alimentate și de declarațiile sau aluziile unor politicieni de stânga.
Reprezentanți ai guvernării au declarat de mai multe ori că statutul de neutralitate nu reprezintă o garanție sigură a securității, dar nu au fost făcuți pași pentru modificarea Constituției în acest sens.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea pro-europeană de la Chișinău drept una controlată de Occident, care pune în prim-plan interesele acestuia, în detrimentul celor ale cetățenilor. Să inoculeze ideea că actuala guvernare îi este ostilă Rusiei și e periculoasă pentru asigurarea securității în regiune. Să prezinte procesele și dosarele pe numele unor politicieni care ar fi fost implicați în acte de corupție, drept instrumentate politic cu scopul de a exercita presiuni asupra opoziției.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Aderarea la NATO nu a fost discutată vreodată la nivel oficial și, în acest moment, nu există nicio inițiativă de modificare a Constituției și renunțare la statutul de neutralitate; mai mult, pro-europenii aflați la putere nici măcar nu și-au anunțat susținerea pentru o astfel de inițiativă. Și dacă populația și clasa politică ar vrea ca Republica Moldova să intre în NATO, Chiar dacă s-ar pune astfel problema, este foarte puțin probabil ca Republica Moldova să fie acceptată în NATO cu un conflict teritorial nerezolvat, cu prezență militară străină pe teritoriul său și cu unul din cele mai mici bugete de apărare din lume, de mai puțin de 0,4% din PIB.
Guvernarea de la Chișinău, care a condamnat în repetate rânduri invazia rusă în Ucraina, încearcă să obțină mai mult sprijin din partea Occidentului, inclusiv a primit asigurări de asistență pentru fortificarea capacităților sale de apărare, dar asta nu presupune aderarea la NATO – chiar și țările neutre trebuie să aibă capacitatea de a se apăra.
Mai mulți politicieni pro-ruși de la Chișinău precum ex-liderul socialiștilor Igor Dodon și cel al Partidului Șor, Ilan Șor sunt vizați în dosare de corupție, iar mass-media afiliată încearcă să prezinte dosarele ca fiind politice, la comanda guvernării. Acuzațiile de corupție la adresa acestora – și, în unele cazuri, și acțiunile de cercetare și trimitere în judecată – sunt anterioare războiului din Ucraina și venirii PAS la guvernare.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Există reprezentanți ai guvernării care ar opta pentru renunțarea la statutul de neutralitate și aderarea la NATO, dar aceste decizii ar fi imposibile pe termen scurt sau mediu.
Verifică sursele:
